La trei ani de la prima infectare, virusul SARS-CoV-2 ar putea continua să facă ravagii în corpul pacienților. Medicii consideră că persoanele cu forme severe de COVID-19 trebuie monitorizați pe termen lung.
Un nou studiu realizat de Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis și sistemul de asistență medicală pentru veteranii americani prezintă descoperiri importante despre Long COVID, oferind atât vești bune, cât și mai puțin bune, transmite adevarul.ro.
Concret, pacienții care au fost spitalizați în primele 30 de zile după infectare cu COVID-19 au un risc de deces cu 29% mai mare în al treilea an, comparativ cu cei care nu au avut virusul. De altfel, chiar și persoanele cu forme ușoare de COVID-19 continuă să se confrunte cu noi probleme de sănătate legate de infecție trei ani mai târziu.
Pe de altă parte, pentru cei care nu au avut nevoie de spitalizare, riscul de deces se diminuează semnificativ la un an după infectare. Această categorie reprezintă majoritatea persoanelor care au avut COVID-19.
Cercetarea publicată în revista Nature Medicine, a urmărit efectele virusului asupra sănătăţii persoanelor la trei ani după ce au fost infectate cu tulpina originală SARS-CoV-2 în 2020. Aproape 20 de milioane de americani au fost infectați în 2020, iar 10% dintre aceștia se luptă cu Long COVID, potrivit CDC.
„Nu ştim sigur de ce efectele virusului persistă atât de mult timp. Posibil să aibă de-a face cu persistenţa virală, inflamaţia cronică, disfuncţia imunitară sau toate cele de mai sus. Avem tendinţa de a ne gândi la infecţii ca fiind în principal boli pe termen scurt, cu efecte asupra sănătăţii care se manifestă în jurul momentului infecţiei. Datele noastre contestă această noţiune. Consider că boala COVID-19 continuă să ne înveţe – şi aceasta este o nouă lecţie importantă – că o întâlnire scurtă, aparent inofensivă sau benignă cu virusul poate duce totuşi la probleme de sănătate ani mai târziu”, a transmis autorul principal dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington, un recunoscut lider la nivel mondial în cercetarea COVID, într-un comunicat.
Probleme de sănătate, ani mai târziu
Cercetările anterioare au arătat că boala COVID-19 poate afecta aproape fiecare organ, contribuind la afecțiuni ale plămânilor, inimii, creierului și altor sisteme. Studiile pe termen lung sunt însă limitate.
Dr. Al-Aly și echipa sa au analizat milioane de dosare medicale ale veteranilor americani pentru a umple această lacună. Mai precis studiul, desfășurat între 1 martie 2020 și 31 decembrie 2020, a inclus: peste 114.000 de veterani cu COVID-19 ușor, peste 20.000 de pacienți spitalizați cu COVID-19 și 5,2 milioane de veterani fără COVID-19.
Concluziile arată că pacienții spitalizați au avut un risc crescut cu 34% de probleme de sănătate în al treilea an după infectare, în scădere față de 182% în primul an și 57% în al doilea an. Totodată, pacienții ne-spitalizați au avut un risc crescut cu 5% de COVID prelungit, adică 41 de probleme de sănătate suplimentare la 1.000 de persoane. Efectele pe termen lung au fost în principal legate de sistemele gastro-intestinal, pulmonar și neurologic.
La trei ani după infectare, COVID-19 a contribuit la 10 ani de viață sănătoasă pierduți la 1.000 de persoane, comparabil cu AVC-ul. De altfel, OMS avertiza recent că pandemia COVID-19 a scăzut speranţa de viaţă, la nivel global, cu aproape doi ani în perioada 2019-2021.
„În doar doi ani, pandemia COVID-19 a şters un deceniu de progrese în domeniul speranţei de viaţă”, a subliniat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Dr. Al-Aly evidențiază importanța monitorizării continue a pacienților și a cercetării pentru a înțelege mai bine COVID prelungit și a îmbunătăți îngrijirea celor afectați.
„Faptul că o infecţie uşoară cu SARS-CoV-2 poate duce la noi probleme de sănătate trei ani mai târziu este o constatare care dă de gândit. Problema este şi mai gravă pentru persoanele cu infecţie severă cu SARS-CoV-2. Este foarte îngrijorător faptul că povara bolii în rândul persoanelor spitalizate este astronomic mai mare. Boala COVID-19 este o ameninţare serioasă pentru sănătatea şi bunăstarea pe termen lung a oamenilor şi nu ar trebui să fie banalizată. Chiar şi peste trei ani, s-ar putea să fi uitat de COVID-19, dar COVID nu a uitat de tine”, a precizat el.
Estimările privind COVID prelungit ar putea evolua odată cu datele post-2020, deoarece vaccinurile și antiviralele nu erau disponibile atunci. Analiza nu include variantele ulterioare, precum Omicron sau Delta.
„Oamenii ar putea crede că au scăpat de probleme, pentru că au avut virusul şi nu au avut probleme de sănătate. Dar, la trei ani după infectare, virusul ar putea face încă ravagii şi să provoace boli sau afecţiuni la nivelul intestinelor, plămânilor sau creierului”, a concluzionat expertul american.
Monitorizare pe termen lung
La rândul lui, medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara, confirmă că pacienții cu forme severe de COVID-19 trebuie monitorizați pe termen lung în funcție de manifestările post-COVID (sistem nervos, cardiac, etc.).
„Acum, manifestările long COVID-ului pot fi atât pe sistem nervos, cât și cardiac, și altele. În funcție de acestea și de patologia declanșată post-COVID, pacientul trebuie să fie consultat de către medicii din specialitățile respective pentru a se ține sub control patologia apăruntă sau decompensată în perioada COVID-ului”, a explicat dr. Virgil Musta pentru „Adevărul”.
Totodată, medicul subliniază importanța vaccinului: „Vaccinul diminuează efectele long COVID. Sunt mai puține cazuri, dar și decese, decesele apar doar la persoane care prezintă comorbidități importante. Există complicații și patologii declanșate și de către vaccin, dar statistic, patologia apărută în urma bolii este semnificativ mai mare decât cea apărută în urma vaccinului, iar severitatea este de asemenea mai mare. Cu alte cuvinte, există și risc de a declanșa alte patologii, în special pe mecanisme imune ale pacienților care fac vaccin, dar COVID-ul, statistic, semnificativ, dă mai multe complicații și patologii”, adaugă doctor Virgil Musta.
Cu toate că virusul și-a pierdut din forță, sindromul post-COVID afectează frecvent persoanele, indiferent de factorii de risc, și poate avea manifestări severe.
„Este adevărat că, pe de-o parte, riscul de deces, în perioada acută a boli, a scăzut, deoarece formele nu mai sunt așa severe. Ultimile tulpini de omicron dau forme severe doar la persoane cu imunitate scăzută și cu patologie asociate importante, cum sunt, de exemplu, neoplaziile sau diabeticii cu insuficiență cardiacă, deci persoane care au o încărcătură patologică asociată mare. Pe de altă parte, sindromul post-COVID apare frecvent la persoane atât cu factor de risc cât și fără factor de risc, în urma bolii acute, și care, la anumite persoane, se manifestă pe o perioadă lungă de timp, uneori cu forme severe de boală în evoluție. De aceea, la aceste persoane care prezintă, pe de-o parte, sindromul post-COVID și factori de risc, boala declanșată sau accentuată în urma COVID-ului se decompensează și în timp, poate da decese, mai frecvent decât la persoane care nu au avut COVID. Majoritatea complicațiilor post-COVID sunt legate de tulburările imunitare și sindromul inflamator apărut în perioada acuta a bolii. Legat de persistența virusului, sunt discuții contradictorii, sunt autori care susțin ideea unei boli cronice cu persistența virusului care produc modificări inflamatorii, alții nu au dovada persistenței virusului și infirmă această posibilitate.”, ne lămurește medicul de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.
COVID-19 în România
În primul an de pandemie, 2020, în țara noastră au fost confirmate peste 623.000 de cazuri de persoane infectate, aproape 550.000 de pacienți au fost declarați vindecați, iar 15.469 de persoane au murit.
În acel an, mii de persoane erau internate în spitalele din România, și peste o mie erau terapie intensivă.
Astăzi, la patru ani de la acel moment, încă avem săptămâni în care se înregistrează peste 100 de cazuri, asta în condițiile în care nu mai sunt efectuate atât de multe teste. Mai exact, săptămâna trecută, între 20 și 26 mai, Ministerul Sănătății a raportat 167 de cazuri noi de persoane infectate. Dintre acestea, 34 de persoane cu COVID-19 erau internate în unităţile sanitare de profil, iar două se aflau în secțiile ATI. Totodată, Institutul Naţional de Sănătate Publică anunța săptămâna trecută două decese (un bărbat şi o femeie), la categoria de vârstă de peste 80 de ani. Toţi pacienţii prezentau comorbidităţi, iar unul era vaccinat anti-COVID, a precizat INSP.
