1. Crizele sunt o normă.
Criza de isterie este o etapă anumită, când sistemul și modelul anterior de comportament deja nu mai funcționează. Asta înseamnă că trebuie aplicate altele. Copilul crește, creierul lui se dezvoltă și într-un moment reiese, că lumea nu este tocmai așa, cum era percepută ieri, iar el înțelege că poate mai multe decât își imagina. În așa fel, dacă copilul dvs. a început să se comporte altfel decât v-ați obișnuit: să facă capricii, să solicite - asta înseamnă că el a crescut.
2. Nu credeți că va fi ușor și va trece de la sine.
Fiți pregătiți pentru o cotitură dificilă în comportamentul copilului. Nu va fi ușor. Așa dar, înarmați-vă cu răbdare, includeți imaginația, puțin umor și foarte multă înțelegere.
3. Învățați să purtați un dialog.
Anume să purtați un dialog și nu un monolog. Adică trebuie să vorbească ambii. Mama trebuie să vorbească despre sine și să asculte copilul, și copilul la fel – să vorbească despre sine și să asculte mama. Imediat ce veți învăța să dialogați calm, criza de isterie va dispărea.
4. Lege și ordine.
Veți reuși să depășiți mult mai ușor crizele copilului, dacă veți avea stabilite anumite reguli, care niciodată și nici sub un pretext nu trebuie încălcate. Acestea însă trebuie să fie foarte puține la număr.
5. Copilul – este un om viu
Copilul are sentimente și trăiește diverse momente. El poate să râdă sau să plângă, el poate să vă dea ascultare iar uneori nu, indiferent dacă vă place acest lucru sau nu.
6. Mama- este și ea un om viu.
Și tata. Și bunicul sau bunica. Dvs. de asemenea puteți trăi emoții negative.
7. Criza nu va dura o veșnicie!