De ce poate apărea infecția buricului la nou-născuți şi cum o tratăm

Cordonul ombilical are un rol esențial în viața intrauterină a fătului, asigurându-i legătura cu mama, precum și toate elementele necesare întreținerii vieții şi dezvoltării. După naştere, cordonul ombilical este secționat şi legat, iar după aproximativ două săptămâni, se usucă şi se detaşează de corpul micuțului. Totuşi, există cazuri rare, dar periculoase, în care cordonul ombilical al nou-născuților se infectează şi apare omfalita.

Omfalita poate apărea în primele zile de la naştere şi, în cazuri foarte rare, după perioada neonatală. Prematuritatea şi greutatea mică de la naştere joacă un rol în dezvoltarea infecției la ombilic a nou-născuților, acest lucru fiind pus pe seama unui sistem imunitar slăbit. Principala cauză a infecției este expunerea la bacterii de tipul streptococilor şi stafilococilor în timpul naşterii, atunci când cordonul ombilical este tăiat, sau la câteva zile după aceea.

Totuşi, există mai multe tipuri de factori care pot contribui la instalarea omfalitei. Unii sunt de origine maternă, dacă mama prezintă, spre exemplu, infecții urinare sau vaginale în timpul sarcinii. În alte cazuri, bontul ombilical se poate infecta ulterior. Lipsa igienei sau îngrijirea necorespunzătoare a bontului ombilical contribuie la dezvoltarea infecției. De asemenea, nou-născuții, şi mai ales cei născuți prematur, prezintă un risc mai mare de infecție, deoarece au imunitatea scăzută.

Urmăriți cu atenție simptomele

Medicii recomandă ca, în primele săptămâni de viață ale celui mic, să acordați o atenție specială bontului ombilical, urmărind orice semn de inflamație şi schimbare a culorii în zona din jurul buricului.

Primul semn al omfalitei la nou-născuți şi sugari este lipsa poftei de mâncare. Următorul şi cel mai evident simptom este secreția purulentă de la baza bontului ombilical, care poate apărea la câteva zile de la naştere, când se mumifică bontul. Această secreție este urât mirositoare şi poate avea culoarea galbenă, purulentă sau roşie. Simptomele omfalitei mai includ schimbarea culorii bontului ombilical, care capătă o consistență mai moale, formarea unei pungi cu puroi pe sau în apropierea ombilicului şi prezența unei nuanțe roşiatice în jurul lui, care se va închide la culoare pe măsură ce infecția progresează.

Alte semne de omfalită sunt umflarea abdomenului, sângerări în jurul bontului ombilical, iritabilitate, letargie şi nivel scăzut de activitate. De asemenea, nou-născutul se poate confrunta şi cu afecțiuni ale pielii, precum foliculita şi piodermita.

Din moment ce niciunul dintre aceste simptome nu au loc mai devreme sau mai târziu în cazul infecției, iar, potrivit medicului neonatolog, „uneori aceasta se manifestă fără febră”, este important să consultați medicul imediat ce bănuiți că nou-născutul are această problemă.

Tratament şi posibile complicații

Dacă vă prezentați din timp la medic, iar nou-născutul prezintă doar o formă uşoară de infecție, tratamentul poate fi strict local, cu picături oftalmice cu antibiotice.

„În cazurile mai grave, tratamentul standard necesită internare în spital pentru câteva zile pentru a fi monitorizată starea nou-născutului şi pentru a i se administra antibiotice intravenos. Dacă familia este de încredere, tratamentul se poate face la domiciliu”, explică medicul neonatolog Magdalena Oprea.

Specialista atrage atenția că o omfalită netratată poate deveni din infecție locală una sistemică ce poate duce chiar la septicemie.

Cum îngrijim bontul ombilical al nou-născutului

Vestea bună este că acordarea unei îngrijiri corespunzătoare a bontului ombilical poate să elimine riscul de omfalită. Problema este că părinții nu cunosc procedura de curățare a bontului ombilical sau le este teamă să o facă.

„Nou-născutul plânge atunci când este îmbrăcat sau când i se curăță bontul ombilical. De aceea, părinții nu curăță bine zona şi nu insistă cu ştergerea cu spirt pentru a îndepărta crustele şi secrețiile. Recomand părinților să nu le fie frică şi să păstreze condițiile de igienă în zona respectivă. Trebuie să folosească numai comprese sterile, nu dischete demachiante sau vată. Desigur, şi betadina şi baneocinul sunt utile, dar ele nu curăță zona ca alcoolul medicinal”, explică medicul neonatolog.