Alexandru Mereuţa, medic urolog-androlog, sexolog medical
Studiile psihologice arată că dragostea și căldura unui tată - un mijloc mult mai eficient de educare a copiilor, decât severitatea și pedepsele corporale. Prin ea însăși, accesibilitatea fizică a tatălui este mult mai puțin importantă pentru copil decât căldură și compasiunea lui. În unele cazuri, prezența sau absența căldurii paterne prezic bunăstarea psihologică a adolescentului și chiar mai precis decât prezența dragostei materne. Relația cu tatăl său va avea un impact psihologic semnificativ asupra bunăstării adolescentului, indiferent de relația cu mama sa.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale psihologiei moderne de părinte este că influența maternă și paternă asupra copiilor, nu este atât de alternativă pe cît de cooperativă și de completare a uneia faţă de alta.
În primul rând, răbdarea, grija și apropierea sunt la fel de benefice pentru copil, indiferent de cine sunt practicate de tată sau mamă. Natura relației este mult mai importantă pentru copil decât proprietățile individuale ale tatălui.Timpul petrecut de către tați cu copii este mai puțin important decât ceea ce fac ei în acest moment și modul în care relațiile tată-copil sunt percepute de către alte persoane semnificative din mediul lor.
În al doilea rând, armoniaa conjugală - un companion constant de bună adaptare psihologică a copilului, însă conflictele și certurile - sateliţii stresului psihologic.
În al treilea rând, tații joacă mai multe roluri în familie și succesul tatălui afectează bunăstarea psihologică a copiilor.
În al patrulea rând, mulți bărbați îşi formulează obiectivele sale în calitate de tată în conformitate cu propriile lor amintiri din copilărie, încercând să imite părinții lor, sau, dimpotrivă, pentru a corecta neajunsurile lor.
În al cincilea rând, natura influențelor paterne poate varia foarte mult în funcție de valorile individuale și culturale. Dacă cultura afirmă tipuri polare de masculinitate și feminitate, este necesar un tip de educație, în cazul în care se consideră că rolurile de sex masculin și de sex feminin sunt flexibile și agile – de celălaltă parte.
Așa cum nu există nici taţi identici, nu există nici roluri paterne unice, la care toți taţii sunt obligați să depună eforturi. Diferiţi taţi au diferite funcții paterne. De taţi avem nevoie şi oricare din ei sunt importanţi ...
Sursa: I. Kon, "Bărbatul într-o lume schimbătoare".
