Biserica Ortodoxă de stil vechi sărbătoreşte, astăzi, Naşterea lui Ioan Botezătorul, cunoscută în popor şi cu denumirea de Drăgaica sau Sânzienele. În această zi, creştinii care țin postul Sfinților Apostoli Petru şi Pavel au dezlegare la vin şi la peşte.

Legenda spune că Sfântul Ioan Botezătorul a supravieţuit masacrului pruncilor din Betleem. El a crescut în deşert, pregătindu-se de marea slujire, prin post şi rugăciune. A rămas acolo până la vârsta de treizeci de ani, când Dumnezeu l-a chemat să predice poporului evreu. Prorocul Ioan a venit pe malul Iordanului, pentru a-l boteza pe Iisus Hristos. A avut o moarte de mucenic - i-a fost tăiat capul, la ordinul regelui Irod Antipa. În calendarul popular, ziua de 7 iulie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Legenda spune că sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, iar atunci când se prind în horă "dau puteri" deosebite florilor şi ierburilor, care devin plante de leac. În popor se mai spune că în noaptea de Sânziene, zânele coboară pe pământ şi tămăduiesc bolnavii şi împart rod holdelor. Pe timpuri, sărbătoarea Sânzienelor era considerată de fete un prilej pentru a afla ursitul şi timpul când se vor mărita.

Tradiții și obiceiuri de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul

  • Nu se lucrează în această zi, când soarele este pe cer.
  • În ziua de Sânziene de deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu cei vii. În foarte multe zone din țară se fac pomeni pentru morți.
  • În mai multe zone din țară, se aprind focuri pe deal noaptea.
  • În mediul rural, oamenii umblă cu făcliile aprinse, protejând casa și ogoarele.
  • Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, astfel își vor visa ursitul.
  • Florile culese sunt prinse în coronițe sau în formă de cruce. Pot merge cu ele la biserică, să le sfințească și să le folosească în anumite vrăji.
  • Flăcăii pleacă de dimineață prin sat, unde aruncă cununițe de Sânziene pe casele unde stau fetele care vor să se mărite.
  • De Nașterea Sf Ioan Botezătorul, multe fete obișnuiau să se scalde în rouă din zone necălcate.
  • Roua era strânsă de bătrâne într-o cârpă albă, de pânză, apoi o storceau într-un bol. Cei care se spălau cu această apă erau sănătoși și drăgăstoși tot anul.
  • În noaptea de sărbătoare a Nașterii Sf. Ioan Botezătorul, fetele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. Se zice că ar fi și mai bine dacă ați fi păstrat busuiocul "furat" de la preotul venit la Bobotează.

Potrivit Registrului de Stat al Populației, în Republica Moldova sunt peste 104 mii de persoane care poartă numele Ion.