Greutatea este un indicator al stării generale de sănătate, parametrul cel mai utilizat pentru monitorizarea creșterii și a dezvoltării. Majoritatea bebelușilor prezintă rate de creștere similare, cu mici variații. În cele mai multe cazuri, greutatea de la naștere se dublează în jurul vârstei de 5 luni si se triplează până la aproximativ 1 an.

Greutatea la naștere

Cei mai mulți copii se nasc cu o greutate în limite normale, cei născuți între 37 și 42 de săptămâni  cântărind între 2600 – 4300 g.

Greutatea la naștere poate fi influențată de factori precum:

  • durata sarcinii - copiii născuți înainte de termen au o greutate mai mică;
  • înălțimea și greutatea părinților – părinții cu indici antropometrici mai mari au de cele mai multe ori copii cu greutate mai mare, în timp ce părinții mai scunzi sau mai slabi au copii cu greutate mai mică, acestea fiind transmise prin informația genetică;
  • sarcinile multiple – gemenii, tripleții etc. tind să aibă greutate mai mică, deoarece nu au suficient spațiu pentru dezvoltare în uter și se nasc de cele mai multe ori și înainte de termen;
  • sexul bebelușului – de cele mai multe ori fetițele au o greutate mai mică decât băieții;
  • sănătatea mamei din timpul sarcinii – afecțiunile cardiovasculare, fumatul, consumul de alcool sau droguri pot duce la scăderea greutății mamei în timpul sarcinii, ceea ce poate favoriza nașterea unui copil cu greutate mai mică, în timp ce prezența diabetului sau obezitatea pot duce la creșterea greutății fătului;
  • alimentația mamei din timpul sarcinii – o alimentație corespunzătoare este esențială pentru o dezvoltare corectă a fătului;
  • starea de sănătate a copilului – dacă bebelușul prezintă anumite probleme de sănătate precum infecții sau malformații, acestea pot influența greutatea copilului la naștere și mai târziu. 

Un nou-născut sănătos pierde aproximativ 7-10% din greutatea corpului după naștere, și anume o cantitate de fluide în exces prin respirație, transpirație, evaporare sau prin urină, dar și în urma eliminării meconiului după naștere. Această pierdere este urmată de o creștere ulterioară în greutate. În primele luni greutatea bebelușului se poate modifica considerabil. Nu este cazul să vă îngrijorați dacă copilul are o greutate prea mică sau puțin mai mare în primele zile de viață.

Bebelușii născuți prematur

Copiii născuți prematur au o greutate mai mică în cele mai multe cazuri, deoarece nu și-au finalizat perioada de dezvoltare în uter, prezentând o greutate mică sau foarte mică. În termeni medicali, greutate mică reprezintă mai puțin de 2500 g la naștere, iar greutate foarte mică înseamnă mai puțin de 1500 g. Aceștia necesită îngrijiri medicale speciale imediat după naștere sub supravegherea unui medic neonatolog.

Creșterea ponderală în lunile 1-3

În prima lună cei mai mulți nou-născuți trec printr-o perioadă de creștere rapidă în greutate, cu aproximativ 200-225 g/săptămână, adică aproximativ 900 g/lună. Majoritatea bebelușilor trec printr-o perioadă de creștere rapidă în greutate în primele 10-12 zile și la 3-6 săptămâni. Dacă observați că bebelușul vrea să mănânce mai mult decât de obicei în această perioadă, acest lucru se datorează acestei creșteri rapide.

La această vârstă copilul alăptat la sân va avea nevoie de aproximativ 8 mese într-un decurs de 24 de ore, alăptarea durând minimum 10 minute, în timp ce copiii hrăniți cu formulă mănâncă la aproximativ 4 ore, 120-150 ml la fiecare masă în prima lună, 150-170 ml în a doua lună și 170-200 ml la fiecare masă în a treia lună.

În această perioadă bebelușii ar trebui să ude aproximativ 4-6 scutece pe zi iar cei mai mulți bebeluși au unul sau mai multe scaune pe zi, deși pot exista și scaune mai rare. După a șasea săptămână, copiii alăptați exlusiv la sân pot avea câteva zile întregi fără scaun, fără importanță patologică. Consultați totuși pediatrul pentru a vă asigura că totul este în regulă.

Creșterea ponderală în lunile 4-6

La 4 luni cei mai mulți copiii și-au dublat deja greutatea inițială (de la naștere). În această perioadă copilul crește cu aproximativ 113-142 g/săptămână. În cazul copiilor alăptați cu formulă de lapte pot fi introduse și alte alimente în dieta beblușului, la recomandarea medicului, și anume cereale pentru bebeluși, piureuri de fructe și legume. Introducerea noilor alimente trebuie să se facă progresiv și în cantități mici.

La 6 luni se începe diversificarea în cele mai multe cazuri, copilul având nevoie de surse suplimentare de lipide, proteine și glucide, pe lângă cele din laptele matern.

Creșterea ponderală în lunile 7-9

Copilul va lua în greutate în a șaptea lună aproximativ 450-560 g iar în perioada următoare creșterea în greutate încetinește, aproximativ 85-113 g/săptămână până la vârsta de 1 an. Asigurați-vă că alimentele consumate de copil nu sunt calorii goale ci îi aduc acestuia toate principiile nutritive de care are nevoie pentru o dezvoltare corectă și sănătoasă. Evitați sursele de zahăr adăugat care nu au valoare nutrițională pentru copil și sunt bogate în calorii. Copilul este mai activ și arde calorii, ceea ce reduce creșterea greutății corporale. În plus, începe să fie atent la textura și varietatea alimentelor, putând să fie neinteresat de piureuri, ci mai mult de alimentele solide pe care le poate apuca singur.

Scăderea în greutate poate fi cauzată de faptul că nu mănâncă suficient, că are stări de vomă sau diaree, dacă începe să meargă singur, arzând calorii, dacă este distras de la masă sau dacă nu consumă alimentele necesare pentru dezvoltarea sa corectă. Încurajați copilul să meargă și să fie activ. Asigurați-i copilului în dietă fructe, legume, cereale fortificate. Alăptarea la sân nu trebuie întreruptă, nici formulele de lapte.

Creșterea ponderală în lunile 10-12

Stagnarea creșterii în greutate nu este motiv de îngrijorare, însă puteți discuta cu medicul despre acest aspect. La această vârstă copilul este mai activ și va arde mai multe calorii, creșterea ponderală fiind încetinită. Până la vârsta de 1 an greutatea copilului este triplul celei de la naștere în cele mai multe cazuri.

Monitorizarea greutății bebelușului

Dezvoltarea fizică a copilului trebuie monitorizată atât de către părinți cât și de către medicul pediatru. Pentru aceasta se folosesc graficele de creștere, fiind metode de referință ce permit compararea greutății copilului cu niște valori prestabilitae ale altor copii de aceeași vârstă și același sex. Cu toate acestea, fiecare copil este unic așa că nu este cazul să te îngrijorezi dacă copilul se naște cu o greutate mai mică sau are o altă rată de creștere.

Cât de des trebuie cântărit bebelușul?

  • o dată pe săptămână în prima lună de viață;
  • o dată pe lună în lunile 2, 4, 6, 9, 12.

Graficele de creștere

În cazul bebelușilor nu există termenul de greutate ideală, însă Organizația Mondială a Sănătății a dezvoltat o serie de grafice ce descriu intervalele în care majoritatea copiilor se încadrează, în funcție de vârstă și sex. Graficele de creștere permit evaluarea creșterii copilului și includ măsurarea înălțimii, greutății și perimetrul cranian, în funcție de vârstă și sex. Acestea permit și evaluarea gravității unor probleme de sănătate. De exemplu, dacă copilul nu mănâncă suficient, se analizează rata de creștere, iar dacă aceasta este normală este probabil ca bebelușul să consume suficiente calorii. Acestea asigură predictibilitatea greutății copilului, pe baza standardelor stabilite.

Dacă nu dispuneți de un cântar pentru bebeluși, se poate utiliza un cântar obișnuit și următoarea tehnică: cântăriți-vă cu copilul în brațe (copilul trebuie să fie dezbrăcat și fără scutec) și rețineți greutatea afișată, apoi căntăriți-vă fără copil. Diferența dintre prima valoare și cea de a doua reprezintă greutatea copilului. Trebuie utilizat un cântar electronic care să afișeze și gramele.

Mai jos este prezentat tabelul de creștere ce prezintă intervalele de greutate în funcție de vârstă și sex, pentru primele 12 luni, conform graficelor realizate de către Organizația Mondială a Sănătății.

mamaplus

Creșterea și scăderea în greutate

Medicul va măsura greutatea copilului comparând-o cu graficele de creștere standardizate. Dacă copilul a fost născut prematur creșterea și dezvoltarea nu vor fi comparate cu cele ale copiilor născuți la termen. Medicul va analiza greutatea copilului, stabilind în funcție de acestea și de datele medicale programul de nutriție.

Creșterea depinde de:

  • predispoziția genetică a copilului;
  • numărul meselor zilnice;
  • cantitatea de alimente/lapte matern consumată la fiecare masă;
  • tipul alimentelor ingerate;
  • funcționarea corectă a sistemului hormonal ce controlează dezvoltarea.

Unii bebeluși pot lua mai mult în greutate, în special cei alăptați la sân, însă creșterea încetinește la 4-5 luni. Greutatea copilului este dictată de starea de sănătate, alimentație și de predispoziția genetică. Conform unui studiu realizat în cadrul Departamentului de Nutriție al Organizației Mondiale a Sănătății (2013) creșterea ponderală a copilului prezintă o influență genetică ce se manifestă în special în primii 2 ani de viață. Ulterior, greutatea poate fi controlată prin intermediul alimentației și a stilului de viață.

Suplimentele de vitamine și minerale nu trebuie administrate pentru creșterea în greutate. Acestea sunt necesare pentru tratarea unor carențe, când copilul nu asimilează anumite substanțe din alimentația obișnuită.

Nu este recomandată administrarea de medicamente pe bază de ciproheptadină pentru stilmularea apetitului și creșterea în greutate, deoarece pot fi dăunătoare din cauza conținutului de steroizi anabolici. Tratamentul cu hormoni de creștere de scurtă durată poate ajuta unii copii când problema creșterii este de natură hormonală, fiind indicat la recomandarea medicului endocrinolog.

Creșterea accentuată în greutate peste limitele normale necesită control medical și poate avea drept cauză:

  • un dezechilibru alimentar (consumul alimentar excesiv sau consumul de alimente nepotrivite);
  • afecțiuni de natură endocrinologică (hipotiroidism, exces de cortisol sau afecțiuni ale glandei pituitare);
  • afecțiuni genetice.

Scăderea accentuată în greutate poate fi cauzată de:

  • boli acute pe termen scurt (vomă, diaree);
  • boli cronice (ex: afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, gastrointestinale, renale etc.);
  • afecțiuni fizice sau neurologice;
  • aportul nutrițional (aport alimentar neadecvat).

Dacă greutatea copilului scade progresiv sau crește prea rapid este necesară prezentarea la medic.