mamaplus

Ce trebuie să conțină un mic dejun pentru copiii mai mari de doi ani

-
//
22.06.2020

Alimentația copiilor joacă un rol primordial încă de la naștere. Odată cu începerea diversificării, hrănirea micuților poate deveni o adevărată provocare pentru mame, care trebuie să ofere o alimentație bogată în vitamine, minerale, proteine ș.a. Pentru copiii care ajung la vârsta de doi ani și mai mult, medicii sugerează noi opțiuni de rețete și combinații alimentare.

Dacă vrei să diversifici meniul micuțului tău, ține cont de recomandările medicilor pediatri, astfel încât să-i asiguri copilului o hrană sănătoasă și echilibrată. Micul dejun, de exemplu, este prima masă a zilei, de aceea trebuie să fie sănătos și bogat în vitamine.

Potrivit medicului nutriționist Luminița Florea, masa de dimineață a copilului trebuie:

  1. să asigure un substrat energetic mare, adică să conțină una sau cel mult două surse de glucide (pâine, mămăligă, cereale și derivate de cereale, orez, paste făinoase, produse cu griș, fructele și produsele din fructe – dulceața, gemul sau compotul, mierea, combinații ale acestora de tip prăjituri de casă, chec, brioșe, cozonac);
     
  2. să fie îndestulătoare, sățioasă – această senzație o dau proteinele și grăsimile – la alegere o sursă (carne, pește, lapte și derivate lactate – iaurt, sana, brânză dulce, caș, urdă, mozzarella, brânză maturată, mai rar cașcaval, ou, unt);
     
  3. să aibă fibre, vitamine și minerale variate, lucru oferit de legume (cât mai proaspete, de sezon, crude).

Exemple de variante de mic dejun, la recomandarea specialistului:

  • pâine (glucid), carne (fiartă sau la cuptor), tip mezel de casă (proteină), legume proaspete;
     
  • paine (glucid), pate de ficat de pui/curcan de casă sau din pește (fiert sau conservă bine pasat - proteină), legume proaspete;
     
  • pâine (glucid), ou întreg (fiert în apă clocotită sau omletă -proteină), legume proaspete;
     
  • pâine (glucid), brânză (caș, urdă, mozzarela - proteină), legume proaspete;
     
  • macaroane cu brânză și ou (glucid din făinoase cu proteine din ou și brânză);
     
  • griș cu lapte sau orez cu lapte (glucid și proteină);
     
  • cereale (tip fulgi de porumb) cu lapte sau iaurt (glucid și proteină);
     
  • pâine (glucid) cu unt (grăsime) și miere sau gem/dulceață de casă (glucid) și lapte/iaurt (proteină);
     
  • prăjitură de casă (amestec de glucide cu proteine și grăsimi) și lapte/iaurt (proteină);
     
  • mămăligă (glucid) cu brânză și smântână (proteine).

De asemenea, medicul recomandă consumul de fructe ca o gustare separată, la un anumit interval de timp după micul dejun, fiind considerată cea mai sănătoasă opțiune de gustare pentru copii.

De reținut este că, la micul dejun nu se oferă dulciuri copiilor. Din această cauză nivelul insulinei crește, apare rapid senzația de foame, iar micuții pot refuza următoarea masă (prânzul) în locul altor gustări.