Este a doua săptămână în care a crescut numărul de cazuri noi de COVID-19, dar nu se cunoaște ce tulpini ale virusului circulă acum pe teritoriul țării noastre. Cercetătorul Octavian Jurma consideră că ne confruntăm cu al doilea val endemic și a făcut mai multe precizări legate de SARS-CoV-2 și „Long COVID”.
“Astăzi am înregistrat a doua săptămână de creștere consecutivă a numărului de cazuri noi de COVID-19. Avem astfel confirmarea că a debutat și în România al doilea val endemic din acest an,transmite digi24.ro.
Am adăugat și un grafic care surprinde ultimul val epidemic (Valul 6 - BA.5) din vara anului trecut, al cărui vârf a atins aproape 57.000 de cazuri săptămânale.”
“Prin comparație, atât vârful primului val endemic din această iarnă/primăvară a fost de 7x mai scăzut, cât și nivelul de debut al noului valul de vară/toamnă este 4x mai mic decât debutul Valului 6.
Având în vedere că acest val debutează cu aproape 2 luni mai târziu decât valul omolog de anul trecut, ne putem aștepta ca vârful să fie atins la finalul lunii septembrie sau cel târziu în octombrie și să atingă un maxim de peste 10.000 de cazuri noi pe săptămână, dar să nu depășească 30.000 de cazuri noi săptămânale.
Probabil că valul va fi dominat de roiul care are mutația F456L, între care sunt versiuni ca EG.5.1, FL.1.5.1 și XBB.1.16.6. Dintre acestea, varianta EG.5.1 (XBB.1.9.2.5.1 alias „Eris”) pare să aibă un avantaj semnificativ, dar nu decisiv și probabil circulă deja în România.
Sunt estimări foarte generice pentru că nu cunoaștem încă dinamica endemică și nici ce tulpini circulă acum în România din cauza nivelului primitiv de testare și secvențiere.
În apărarea Ministerului Sănătății, când ai femei care îți nasc pe stradă și azile de exterminare a batrânilor, monitorizarea COVID-19 devine o problemă minoră prin comparație."
Octavian Jurma explică în aceeași postare și care sunt riscurile aduse de acest nou val endemic:
“Ce înseamnă debutul acestui val? Înseamnă că riscul de infectare va crește progresiv cu 15-20% în fiecare săptămână, ajungând la maxim odată cu deschiderea școlilor.
În acest stadiu, pandemia a ucis aproape toate persoanele cu risc mare de deces în caz de infecție, deci dacă ai supraviețuit infecției, riscul de moarte în caz de reinfectie este foarte scăzut, mai ales dacă ești și vaccinată.
Riscul cel mai mare pentru fiecare dintre noi este însă să facem Long COVID sau să ni se agraveze Long COVID dacă avem deja.
Long COVID este o boală extrem de neplăcută pentru că te îmbătrânește în medie cu 5 ani și în multe cazuri cel mai persistent simptom este o oboseală cronică debilitantă.
După cele mai conservatoare estimări, Long COVID are o incidență cam 10x mai mare decât numărul de decese, undeva între 10 și 20% din totalul celor infectați (incluzând minorii)."
Ce trebuie să știi despre Long COVID, conform CDC (Centers of Disease Control and Prevention):
Long COVID poate include o gamă largă de probleme de sănătate; aceste condiții pot dura săptămâni, luni sau ani.
Long COVID apare mai des la persoanele care au avut o boală severă cu COVID-19, dar oricine a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2 se poate confrunta cu acestă condiție.
Persoanele care nu sunt vaccinate împotriva COVID-19 și se infectează pot avea un risc mai mare de a dezvolta Long COVID în comparație cu persoanele care au fost vaccinate.
Oamenii pot fi reinfectați cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, de mai multe ori. De fiecare dată când o persoană este infectată sau reinfectată cu SARS-CoV-2, aceasta are riscul de a dezvolta Long COVID.
În timp ce majoritatea persoanelor cu Long COVID au dovezi de infecție sau de boală COVID-19, în unele cazuri, este posibil ca o persoană cu Long COVID să nu fi fost testată pozitiv pentru virus sau să nu fi știut că a fost infectată.
Cercetătorul Octavian Jurma își încheie postarea care anunță al doilea val endemic, cu o recomandare:
"Așadar, recomandarea de a evita infectarea rămâne actuală și presupune măsuri elementare de igienă a aerului (aerisire/filtrare), mască în spațiile aglomerate și cam atât. Măsuri publice nu mai există. Paxlovid încă nu avem și nici nu vom avea în timp util pentru a reduce riscul și povara Long COVID în România, ceea ce înseamnă fie că celor din guvern nu le pasă de sănătatea oamenilor, fie că nu înțeleg cât de mare este impactul Long COVID asupra forței de muncă pe care, în schimb, vor să o taxeze până la epuizare.”
