Mamele s-au lăsat convinse că muzica (în general cea clasică, ideal cea compusă de Mozart) are un efect semnificativ asupra inteligenţei copilului. Dar este într-adevăr aşa?
Efectele muzicii asupra fătului
Adevărul este că deocamdată nimeni nu ştie cu siguranţă în ce mod afectează muzica dezvoltarea fătului. Specialiştii au remarcat că bebeluşul aude şi reacţionează la muzică încă din luna a patra de sarcină, răspunzând prin diferite mişcări. Dar nimeni nu ştie ce înseamnă aceste mişcări. Este copilul încântat de muzica pe care o aude, sau este deranjat? Deocamdată, nu se ştie exact.
Cu toate acestea, sunt mulţi cei care cred că răspunsul bebeluşului este unul pozitiv. Iar unii plusează, susţinând că, dacă ascultă muzică clasică încă din perioada intrauterină, copilul va „ieşi” mai deştept. Însă până acum nu există dovezi ştiinţifice clare care să demonstreze acest lucru. Studiile care au fost efectuate în acest sens au inclus un număr prea mic de gravide pentru a fi considerate concludente.
Muzica şi copiii mai deştepţi
Există totuşi un adevăr de la care a pornit acest mit. În cazul copiilor de toate vârstele, s-a demonstrat că lecţiile de muzică pot într-adevăr să contribuie semnificativ la dezvoltarea gândirii logice, a vederii în spaţiu, a capacităţii de concentrare şi coordonare, precum şi la creşterea încrederii în sine.
Iar acest lucru a fost cumva extrapolat şi aplicat mai apoi şi în cazul fetuşilor. Astfel s-a dezvoltat „efectul Mozart” şi întreaga industrie din jurul lui.
Efectul Mozart
Efectul Mozart constă dintr-o serie de modificări pe care muzica compusă de Wolfgang Amadeus Mozart se presupune că le induce asupra capacităţii de învăţare, atenţiei şi memoriei.
Conceptul a luat naştere în 1993, odată cu publicarea unui studiu realizat de psihologul Frances Rauscher. Ea a urmărit 36 de studenţi în timp ce dădeau un test spaţial de IQ în trei condiţii diferite: în linişte, cu muzică de relaxare în fundal şi ascultând o sonată de Mozart. Cercetătoarea a afirmat atunci că, prin ascultarea muzicii lui Mozart, studenţii şi-au mărit performanţa IQ spaţială cu 8-9 puncte faţă de celelalte două condiţii de testare.
Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu nu au mai putut fi reproduse de următoarele cercetări similare. De altfel, chiar şi Frances Rauscher a menţionat că nu înţelege cum rezultatul ei (care se referă doar la efectul muzicii lui Mozart asupra raţionamentelor spaţio-temporale) a fost mai apoi extins de către unii asupra performaneţelor IQ generale şi, mai mult, asupra nivelului de inteligenţă a unor bebeluşi încă nenăscuţi.
Cu alte cuvinte, nu există (încă) niciun studiu ştiinţific care să demonstreze că bebeluşul va fi mai deştept dacă ascultă muzică cât timp se află încă în mediul intrauterin. Lucru trecut însă cu vederea de marketingul unor producători care pretind că exact aşa se întâmplă. Cu condiţia să cumperi produsul lor.
Cum îi pun muzică bebeluşului?
Chiar dacă muzica nu îţi va face copilul mai deştept, nici rău nu-i va face. Mai ales dacă o ascultaţi împreună, iar pe tine te relaxează, te binedispune sau te ajută să dormi. Totuşi, fii atentă la volum, în special dacă alegi varianta cu căştile pe burtă. Sunetele prea puternice îl pot speria pe cel mic sau îl pot suprastimula. Muzica nu trebuie să fie dată tare pentru a ajunge la copil, aşa cum cred unele persoane. Dovadă este şi faptul că bebeluşul recunoaşte vocea mamei şi a tatălui fără ca aceştia să urle prin casă 9 luni de zile. Lichidul amniotic este un bun conducător al sunetelor.
De altfel, Academia Americană de Pediatrie a raportat în anii ’90 că bebeluşii expuşi în uter la sunete foarte puternice, pe perioade lungi de timp, au un risc mai mare de a se naşte prematur, au greutate mai mică la naştere şi prezintă un risc mai mare de a surzi. Bineînţeles că atenţionarea le viza pe mamele care lucrează în medii foarte gălăgioase, nu şi pe cele care mai „scapă” la un concert rock din când în când. Totuşi, când dai drumul la muzică, rezumă-te la maxim 65 decibeli. Ca termen de comparaţie, un aspirator scoate între 60 şi 85 de decibeli.