În fiecare familie vine un moment când copilul declară, cu mândrie, părinților: „Plec la plimbare. Mă întorc târziu”. De cele mai multe ori dorința de a petrece mult timp cu prietenii de aceeași vârstă apare la copiii de vârstă adolescentină.
Psihologii consideră acest fenomen absolut normal, pentru că în această perioadă copilul cunoaște lumea, încearcă să își contureze preferințele, să își facă noi prieteni. Însă atunci când adolescentul pleacă la plimbare cu prietenii, părinții încep să își facă griji, deoarece ei nu știu exact cu cine comunică și cu ce se ocupă copilul lor în timpul plimbărilor.
Din aceste considerente, mulți părinți vor să își protejeze prin orice mijloace copiii împotriva influenței negative a străzii. Să aflăm împreună cum putem face acest lucru.
Cum ar trebui să se poarte părinții?
Unii părinți, pentru a-și apăra copilul împotriva influenței negative a străzii, încearcă prin toate metodele să îl izoleze de comunicarea și interacțiunea cu alți copii de aceeași vârstă; ei închid copilul în casă, îi interzic plimbările și ieșirile cu prietenii. Psihologii afirmă că o astfel de abordare a problemei este absolut incorectă, pentru că orice copil trebuie să comunice ce semenii lui, în caz contrar el va deveni o persoană inadaptată social.
La fel, din cauza acestei atitudini a părinților copilul poate să dezvolte depresii, să se închidă în sine, să se transporte în lumea virtuală în căutarea înțelegerii și a liniștii.
Există părinți care preferă să certe copilul pentru faptul că el acordă o atenție prea mare comunicării cu prietenii lui, ei fac scandaluri în fiecare zi și pot chiar recurge la violență în raport cu adolescentul neascultător.
O astfel de reacție a părinților la comportamentul copilului nu va duce la nimic bun. După ceartă, copilul va fi sigur că nu îl iubiți și nu îl înțelegeți, el va deveni nervos, retras și închis în sine, și va petrece și mai mult timp la plimbări cu prietenii lui.
Care este deci calea corectă pentru a proteja adolescentul împotriva influenței străzii?
Psihologii afirmă că cea mai importantă este atenția sporită pe care părinții trebuie să i-o acorde copilului. Fiecare părinte trebuie să înțeleagă că adolescentul are mare nevoie de atenție, de aceea este necesar să ne interesăm de treburile copilului la școală, pe plan personal, de relațiile lui cu prietenii.
Arătați-i adolescentului, prin comportamentul vostru, că poate avea încredere în Dumneavoastră, iar pentru aceasta începeți să aveți și voi încredere în copil și consultați-l în problemele importante ale vieții voastre. El este deja mare! Vă va înțelege cu siguranță.
Pentru ca în familie să nu apară conflicte din cauza plimbărilor târzii, iar copilul Dumneavoastră să deosebească binele de rău, să aibă coloană vertebrală și principii clare, care să îl facă să înțeleagă că nu este bine să contacteze cu grupuri rău famate, încercați să deveniți pentru copil un exemplu, dar și cel mai bun prieten.
Pentru aceasta, psihologii oferă părinților câteva sfaturi:
1. Trebuie să creați în casă o astfel de atmosferă, încât copilul să fie mereu ocupat cu ceva. Ziua lui trebuie să fie astfel organizată încât după orele de școală el să nu aibă timp de pierdut umblând pe afară cu prietenii, ba chiar și în orele de seară să nu își poată permite să se plimbe cu prietenii mai mult de 2 ore.
Aceasta este destul de simplu! Trebuie să-l interesați cu ceva pe copil – înscrieți-l la diferite secții, cursuri zilnice, delegați-i obligații casnice permanente.
Dacă adolescentul va ști că astăzi după ore are lecții de engleză, mâine – bazin, poimâine – curățenie în camera lui, o vizită la bunei etc., el nu va avea timp nici să se gândească să petreacă timpul cu prietenii sau să stea fără treabă.
2. Încercați să comunicați mai mult cu copilul. Vorbiți cu el, ca de la egal la egal, nu uitați că el a crescut, că are deja propriile opinii, poate discuta practic pe orice temă. Interesați-vă de treburile copilului, întrebați-l cu cine comunică, propuneți-i să își invite prietenii acasă cu ocazia vreunei sărbători. Spuneți că îi permiteți să organizeze o petrecere atunci când sunteți plecați în vizită sau la vilă. Doar în astfel de condiții copilul vă va percepe ca pe un prieten.
3. Încercați să vă iubiți copilul așa cum este el. Nu îi impuneți cerințe, nu îi spuneți ce ați vrea să devină, nu faceți planuri pentru viața lui. Explicați-i că nu purtați răspundere pentru ceea ce se va întâmpla cu el, este viața lui și el este răspunzător pentru tot. Povestiți-i cum erați Dumneavoastră la vârsta lui, cum comunicați cu prietenii, ce interese aveați, fiți sinceri, amintiți-vă ce păreri de rău aveți, vorbiți-i cu sinceritate și căldură și atunci veți putea spera că și copilul va fi sincer cu dumneavoastră.
Vă dorim succes în educarea copiilor!