Este de doar şase luni mămică, dar speranţa că putem avea o lume mai bună, în care să creştem copii sănătoşi şi frumoşi la suflet, a mobilizat-o să adune sute de mame în jurul ei.
Anastasia Popescu este iniţiatoarea proiectului “Mămica alăptează”. Un proiect care promovează alăptarea la sân prin organizarea de campanii și flash mob-uri.
Este căsătorită de patru ani, dar îl iubeşte pe Alexandru de o viaţă. S-au cunoscut când erau copii, au crescut împreună şi s-au format reciproc. Fericirea şi bucuria lor s-a adunat în Cosmin, micuţul care a dat rost iubirii lor. Aşa a început rolul ei de mamă, care s-a revărsat în dorinţa de a face lucruri frumoase pentru ţara în care îşi creşte copilul.
Când şi ce te-a motivat să lansezi proiectul “Mămica Alăptează”?
Totul a pornit de la o revoltă. Un banal status postat pe facebook. Ideea principală era că oamenii sunt gata să privească sânii goi oriunde, numai nu când la aceștia este atașat un copil. Postarea mea a provocat un val de reacții. Paradoxal, dar reacțiile negative, părerile care nu susțineau alăptarea în public a venit tot de la mame. Atunci am zis că așa nu se mai poate și că „ochiul public” trebuie să se obișnuiască cu imaginea mamei alăptând, iar mamele la rândul lor să fie mai informate. Iată așa a luat naștere proiectul „Mămica Alăptează”. Un proiect care își propune să promoveze alăptarea prin organizare de campanii și flash mob-uri și să susțină alăptarea prin oferirea suportului informațional de pe site-ul oficial al proiectului, dar și prin oferirea consultațiilor online gratuite și organizare de workshop-uri destinate mamelor și gravidelor. Proiectul l-am demarat împreună cu Olga Gutium care este consultant în alăptare, apoi la acesta s-a alăturat și Alina Shmurun, consultant și ea. Mai avem și două mămici care scriu articole și fac voluntariat pentru „Mămica Alăptează”. În curând va fi lansat site-ul oficial al proiectului. Desigur că m-a inspirat piciul meu să inițiez acest proiect, dar și experiența mea mai puțin plăcută în ceea ce ține de alăptare. Din motiv că nu știam să atașez copilul la sân corect, a fost o experiență destul de dureroasă. După ce, totuși, am reușit să-l poziționez pe bebe corect la sân, am început să mă bucur pe deplin de minunea alăptării, de acest miraculos proces care vreau să-l trăiesc cât mai mult timp posibil.
Site-ul este accesat de multe mămici? De unde vin cei mai mulţi cititori?
Numărul de vizualizări a depășit așteptările mele și a întregii mele echipe. (Ce ține de echipă pe lângă mine mai sunt două fete care scriu, traduc articole și două consultante în alăptare. Toate facem voluntariat). Articolele s-au bucurat de un succes foarte mare și continuă să fie accesate. Acest lucru a dovedit încă o dată cât de necesară este informația legată de alăptare. Zilnic ne scriu mamele sau gravidele având nedumeriri sau întrebări legate de alăptare. Pe această cale am descoperit că femeile de la noi posedă la capitolul informație mai degrabă o mulțime de mituri, cât informație veridică, confirmată de medici sau consultanți în alăptare. Cele mai multe vizualizări le avem din R. Moldova, evident. Apoi pe locul doi se clasează România, după care SUA și câteva țări europene.
Dacă ar fi să-ţi creşti copilul în altă ţară, care ar fi aceasta?
Varianta ideală ar fi copilul meu să crească în țara lui, la el acasă. Mi-aș dori ca autoritățile noastre să se gândească mai mult la capitolele: educație, sistemul de sănătate și asigurare. Suntem departe de standardele europene (deși nici acelea nu-s perfecte). Eu sper că fiecare, printr-un mic efort, poate face lucruri mari pentru țara sa și oamenii acestei țări. Îmi doresc din tot sufletul ca „Mămica Alăptează” să devină un proiect care să fie util cu adevărat mămicilor și cu ajutorul nostru cât mai mulți pici să beneficieze de lapte matern.
Cum e sa fii mamă în Moldova şi ce ai schimba peste noapte dacă ai avea putere?
Să fii mamă e minunat. În orice țară, în orice loc din lume. Deja ce ține de suportul acordat de către stat mamelor, țara noastră are mult de lucru la acest capitol. Nu că m-aș fi așteptat că o să-mi crească statul copilul, dar haideți să pornim de la aceleași banale trotuare, absolute neadaptate pentru cărucioare. Mie ca tânără mamă cel mai stresant mi se pare faptul că al meu copil se va plimba pe străzi pline de câini vagabonzi și gunoi, că în momentul în care va avea nevoie de îngrijire medicală, nu va primi una de calitate (eu încă port în mine trauma spitalizării în maternitate), că va merge la o școală unde metodele de predare și atitudinea profesorilor vine din adâncurile Uniunii Sovietice. Probabil Moldova nu e cea mai potrivită țară unde să dai naștere unui copil. Mi-aș dori să-i ofer copilului meu o societate mai bună în care să crească. Poate societatea noastră se va schimba ori poate ne vom schimba noi țara de trai. Cine știe?
Îţi educi copilul din cărţi sau cum îţi dictează instinctul matern?
În timpul sarcinii am citit o mulțime de cărți și articole despre cum să-ți crești și educi copilul. La început încercam să respect regulile din cărțile citite, apoi mi-am dat seama că nimeni nu știe mai bine de ce are nevoie copilul meu, decât eu, mama lui și desigur tatăl lui. Așa că eu mă informez, caut, cercetez, ascult, dar până la urmă decizia finală o ia inima mea de mamă. Un copil nu e un roboțel care are instrucțiune de utilizare. E un omuleț viu, o personalitate, o individualitate absolut unică. El nu a ieșit de sub un tipar standart, tocmai de aceea nu trebuie tratat ca un „produs în serie”. Așa gândesc eu.
Ce carte ai recomanda tinerelor mămici?
Sunt o mulțime de cărți pentru mame. Eu am găsit sfaturi utile în cărțile lui Dr. Sposck, le-aș recomanda tinerelor mămici să le citească. Totuși repet, cea mai important carte care trebuie citită cât mai des este inima de mamă și ochii propriului copil.
Ce trebuie să cunoască o mamă de băieţel?
Sunt la început de cale în ale maternității, nu mă socot în măsură de a oferi sfaturi. În general nu-mi plac generalizările în ceea ce ține de copii. Pentru mine, ca mamă de băiat, cel mai important lucru e că băiețelul mic din brațele mele, este un viitor bărbat, soț și tată. Pornind de la această idee, îmi construiesc felul în care îmi educ micul meu bărbat. Totuși cea mai importantă investiție în acest sens este că am ales pentru Cosmin un tată minunat, Alexandru, de la care are multe de învățat.
