mamaplus

Medic nutriționist: ”Laptele de capră poate provoca anemie la copii, în caz de consum îndelungat”

-
//
07.04.2021

Medicii pediatri recomandă alăptarea exclusivă la sân a bebelușului până la începerea diversificării, la vârsta de 6 luni. În ceea ce priveşte includerea produselor lactate în alimentaţia bebeluşilor, conform recomandărilor OMS, putem începe acest experiment de diversificare după vârsta de 8 luni, prin includerea micilor cantități de lactate (inițial începem cu 5 grame de produs), cum ar fi iaurtul și brânza, în cazul în care nu există un istoric al alergiilor în familie.

Următoarea întrebare ar fi - pe lângă laptele matern - ce tip de lapte este mai bun pentru copil, pentru că cea mai mare ”bătălie” se dă între adepții laptelui de vacă și cei care preferă mai mult laptele de capră. Într-un interviu pentru jurnal.md, nutriționista Olga Cara a făcut câteva precizări importante.

”Laptele de vacă nu ar trebui să înlocuiască laptele matern sau formula de lapte până când medicul pediatru nu recomandă acest lucru. Laptele matern și formula de lapte conțin mai multe elemente nutritive de care copiii au nevoie în primul an sau în primii ani de viață, iar cantitățile mari de lapte de vacă pot fi greu de digerat pentru copii.

În caz de consum îndelungat şi exagerat, laptele de capră poate provoca anemie. Laptele de capră are plusurile și minusurile sale. Toți spun că el conține mai multe vitamine și microelemente, dar pentru copil aceasta nu este prea bun. El este asemănător laptelui matern și este digerat mai ușor datorită faptului că conține mai puțină cazeină. Laptele de capră, comparativ cu cel de vacă, este mai puțin alergenic, fiindcă conține mai puțină lactoză.”, susține nutriționista Olga Cara.

Potrivit specialistei, produsele lactate din alimentația copiilor nu trebuie să fie foarte grase: 2-4 % este optim. Nu se recomandă să dăm copiilor produse degresate. Nici lapte sau brânză degresată, deoarece pentru ei este foarte important echilibrul. O cantitate prea mare de proteine suprasolicită rinichii, care nu sunt încă pe deplin formați și nu funcționează la fel ca rinichii unei persoane adulte.

În cazul în care copilul a fost diagnosticat cu alergie la proteina din lapte, acest aliment ar trebui exclus în totalitate din alimentația copilului. În schimb, putem opta pentru laptele şi produsele lactate vegetale (lapte de migdale, din nucă de cocos, de orez, de soia, tofu, iaurt vegetal). Însă şi aici trebuie să fim atenți, de cele mai dese ori, odată diagnosticată o alergie sau intoleranţă la un produs, se asociază şi la alte alimente (proteina din nuci, soia; la gluten).

”Când alactazia este confirmată, singurul tratament este o respingere completă pe tot parcursul vieții a laptelui sub orice formă și a produselor lactate. Totuși, există părinți care cred că, oferindu-i în orice caz din produsele lactate de origine animală, organismul micuțului se va obișnui treptat. Ceea ce reprezintă o greșeală mare.”, a mai subliniat nutriționista Olga Cara.