Lista alimentelor care îți pot afecta pielea. Evită să le consumi în exces!

Consumul excesiv de carne, cartofi, dulciuri și alte alimente bogate în grăsimi saturate ne poate afecta pielea. Haideți să comparăm o față mușcând cu poftă dintr-o piersică proaspătă și o alta la fel de tânără și de frumoasă înfulecând… o șaorma! Ce vă sugerează mai multă sănătate și frumusețe?

Evident, fructele inspiră mai multă prospețime și vitalitate. Dar ele chiar aduc ingrediente ce susțin aceste stări. Este vorba despre antioxidanți, minerale, vitamine.

Pe de altă parte, ingredientele nesănătoase poate că nu atacă imediat calitatea pielii, însă în timp nu întârzie să apară efectele negative: discromii, retenție hidrică și stază în anumite zone (de exemplu, a pleoapelor și cearcănelor), dereglarea secreției de sebum.

Consumul excesiv de carne, dulciuri, făinoase și grăsimi este cel mai mare inamic al frumuseții pielii noastre!

Amidonul din alimente duce la retenție de apă în țesuturi

Îl găsim în făină albă, orez decorticat, cartofi, dar și în foarte multe produse unde este folosit ca adjuvant, ca să îngroașe, să aducă un plus de gust și consistență altor alimente prelucrate intens.

Din păcate, în organism și mai ales la nivelul sistemului digestiv, amidonul în stare pură produce disfuncționalități, favorizează apariția gastritei hiperacide și a colitei de fermentație, dereglează mecanismele de absorbție a altor nutrienți.

La nivelul țesuturilor, amidonul determină inflamație difuză și retenție. Astfel, se conturează așa-numitele țesuturi „pufoase”, infiltrate, care atentează și la frumusețea pielii.

Consumul excesiv de carne poate cauza alergii cutanate

Consumul excesiv de carne poate duce la constipație, iar acest lucru se poate reflecta și la nivelul tenului, care este mai cenușiu și mai tern, dar și asupra zonei periorbiculare, de asemenea mai întunecată.

Și există destul de multe femei, mai ales adeptele regimului Atkins, care, pentru slăbirea rapidă și menținerea pe termen lung, consumă frecvent carne, în detrimentul vegetalelor și fibrelor.

Din păcate, consumul excesiv de carne se însoțește și de o imunitate redusă și o sensibilitate hepatică mărită. Iar de la un punct încolo, „carnivorii” au o tendință și mai mare de a acumula țesut adipos și de a crește în greutate.

De altfel, mulți nutriționiști consideră că de la animalele crescute rapid și industrial provine o carne bogată în ingrediente toxice pentru organism, de la hormoni care influențează echilibrul propriu până la pesticidele și chimicalele din furajele pe care acestea le consumă.

Consumul excesiv de carne poate duce la declanşarea manifestărilor alergice şi sensibilitatea tenului, produse mai ales de nitriții din carne, celulita (produsă de hormonii prezenți în carne), vergeturile, acneea, diverse tulburări hormonale cu consecințe la nivelul pielii.

Grăsimile saturate favorizează celulita

Grăsimile nesaturate din peşte şi uleiuri presate la rece reprezintă o opțiune sănătoasă şi ajută sistemul cardiovascular să se mențină tânăr, încurajând colesterolul bun să acționeze. Asta înseamnă o bună hrănire prin sânge a țesuturilor periferice, un bun metabolism şi, deci, o piele frumoasă şi oxigenată.

În schimb, grăsimile săturate, adică acelea din uleiul rafinat sau dublu rafinat, cele de origine animală, din lactate sau grăsime animală, au efecte opuse, adică distructive, încărcând vasele mari de sânge şi forțând excesiv ficatul şi vezicula biliară.

Consumul excesiv de grăsimi săturate accelerează procesul de îmbătrânire a vaselor de sânge, conducând la apariția multor probleme de sănătate.

Cele mai frecvente boli produse de excesul de grăsimi săturate sunt cele cardiovasculare.

La nivelul pielii, excesul de grăsime poate deregla metabolismul lipidelor, ce se poate exprima printr-un exces de sebum, depunerea subcutanată a grăsimii sub forma lipoamelor, ca să nu mai vorbim despre depuneri inestetice de grăsime în zona gâtului, bărbia dublă, celulita, vergeturile, diversele boli de piele, bolile ficatului, litiaza şi diskinezia biliară.

Dulciurile ne aduc pete pe față

În timp ce mierea şi siropul de agave reprezintă combinații de zaharuri (fructoză şi zaharoză în special) cu aminoacizi, enzime şi acizi organici, zahărul conține zaharoză, o substanță pură care se metabolizează instantaneu, influențând dramatic secreția de insulină.

Cu cât eşti o consumatoare mai înfocată de dulciuri, cu atât pancreasul îți va fi supus la eforturi imense, pentru a păstra echilibrul glicemiei. Mai mult, numeroase lanțuri metabolice (inclusiv cele ale grăsimilor) sunt perturbate de consumul de zahăr în diferite forme, ceea ce conduce, inevitabil, mai devreme sau mai târziu, la anumite afecțiuni.

Apoi, dacă eşti o persoană înnebunită după deserturi, vei avea o problemă mai mare cu ridurile şi cu pătarea pielii decât prietenele tale, mai precaute la acest capitol. De ce? Pentru că zahărul se dizolvă în sânge (glicemia este foarte uşor de măsurat – cu o înțepătură minusculă) şi astfel ajunge peste tot în țesuturi, interacționând cu fibrele de colagen, prin aşa-numita glicozilare.

Efectul apare repede în timp: colagenul din piele „se caramelizează” şi apar petele maronii, iar pielea îşi pierde din elasticitate şi devine flască. Procesul este accentuat şi de expunerea la ultraviolete.