Brânza este un produs lactat care se găsește în sute de texturi și arome. Ce tipuri de brânză sunt mai sănătoase și pe care trebuie să le consumăm mai rar sau deloc?
Brânza este un produs alimentar care are mulți fani, fie că este folosită în sandvișuri, în salate sau rasă peste feluri de mâncare gătite. Unele persoane sunt îngrijorate că brânza are un conținut mare de grăsimi, sodiu și calorii, dar e bine de știut că acest aliment este și o sursă excelentă de proteine, calciu și alte câteva substanțe nutritive. Brânza poate ajuta la scăderea în greutate și poate preveni osteoporoza, însă e important ce sortimente consumăm și în ce cantitate, pentru a nu obține efecte opuse.
În primul rând, chiar dacă ne plac foarte mult brânzeturile și acestea au unele beneficii pentru sănătate, e important să nu le consumăm în exces. Specialiștii recomandă să ținem cont că moderația este cheia în ceea ce privește brânzeturile și că e indicat să consumăm aproximativ 50-70 g de brânză pe zi, cu un maxim de 100 g, în funcție și de constituția corporală și activitățile fizice pe care le avem.
În al doilea rând, e indicat să alegem tipuri de brânză hrănitoare, produse doar din lapte, cheag, sare și eventual culturi lactice, care să nu aibă adăugate elemente precum uleiuri vegetale sau E-uri. E bine ca brânzele alese spre consum zilnic să fie slabe, pentru a nu contribui la creșterea valorilor colesterolului și pentru a nu ne aduce kilograme în plus. Printre acestea se numără:
1. Feta
O brânză moale, sărată, albă, originară din Grecia, feta este de obicei fabricată din lapte de oaie sau de capră. Una dintre cele mai sărace în calorii brânze, ceea ce o face utilă în curele de slăbire, feta are, la o cantitate de 50 g, circa 120 de calorii, 10 g de proteine, 8 g de grăsimi și 120 mg calciu.
Pentru persoanele care vor să piardă în greutate, feta se poate consuma sub formă de cubulețe într-o salată de crudități, împreună cu ouă fierte și spanac opărit sau rasă peste legume fierte (broccoli, sparanghel etc.). Pentru cei care nu sunt la regim, feta se potrivește bine și în sandvișuri cu pâine integrală, alături de legume crude (ardei gras, castravete, ridichi etc.).
2. Mozzarella
O brânză moale, albă, originară din Italia, mozzarella se face din lapte de bivoliță sau de vacă. Mai săracă în calorii și în cantitatea de sodiu față de alte brânze, mozzarella conține, de asemenea, bacterii care acționează ca probiotice, inclusiv tulpini de Lactobacillus casei și Lactobacillus fermentum. Atât studiile efectuate pe animale, cât și cele umane arată că aceste probiotice pot îmbunătăți sănătatea intestinelor, pot contribui la o imunitate puternică și pot combate inflamația din organism.
O cantitate de 50 g de mozzarella are 170 de calorii, 12 g proteine, 12 g grăsime și 290 mg de calciu. Mozzarella merge consumată ca atare, alături de crudități și ouă fierte, într-o salată de legume (în care e recomandat să pui și frunze proaspete de busuioc, combinația cu mozzarella fiind una fericită) sau adăugată pe blatul de pizza, dacă nu ești la regim ori într-un sandviș cu pâine integrală și sos pesto.
3. Brânza albastră
Obținută din lapte de vacă, oaie sau capră, în care se adaugă culturi de mucegai nobil, brânza albastră are un miros puternic și un gust specific, pronunțat. 50 g de brânză albastră au aproximativ 200 de calorii, 12 g de proteine, 16 g grăsime și 260 mg de calciu, dar, în funcție de producător, poate fi și mai slabă. Se poate consuma sub formă de cubulețe în salate sau, pentru persoanele care nu vor să piardă în greutate, se adaugă ca topping pentru paste sau pentru pizza.
Tot în topul brânzelor sănătoase se numără și brânza slabă de vaci, ricotta, parmezanul și brânza elvețiană.
Pe de altă parte, cele mai puțin sănătoase tipuri de brânză sunt acelea care au și alte ingrediente în afară de lapte (ulei de palmier, aditivi periculoși etc.), care să le sporească aroma sau să le îmbunătățească textura: brânza topită, brânza sub formă de spray, sosurile cu brânză gata ambalate din comerț. E bine ca aceste tipuri de brânză să fie evitate complet, mai ales de către copii, iar adulții să nu le consume deloc sau să se îndrepte spre ele cât mai rar.