Anual, peste 1 milion de copii decedează din cauza complicaţiilor ce ţin de naşterea prematură. Supraveţuirea acestor copii este strâns legată de termocontrolul organismului, alimentaţia naturală, suportul nutrițional, respirator şi prevenirea infecţiilor. Eroii de doar câteva sute grame duc o adevărată luptă pentru supraviețuire. Adaptarea nou-născutului prematur la viață extrauterina este extrem de dificilă atât pentru el, cât și pentru părinți.
Recomandări prețioase la acest subiect, aflați de la medicul neonatolog de categoria superioară, Dorina Rotaru.
Ingrijirile neonatale și dezabilitățile neurologice
Un moment important în îngrijirea acestor copii constă în atigerile blînde, poziționarea (similar poziției fătului în uter), reducerea zgomoteleor, luminii, dezvoltarea mirosului/gustului prin stimularea suptului non-nutritiv, metoda Kangaroo (piele-la-piele), implicarea familiei în îngrijiri. Scopul acestor îngrijiri este de a reduce stresul și imbunătățirea prognosticului neurodevelopmental.
Factorii care influențează recuperarea prematurilor
Dereglările de învăţare, de comportament şi motorii la copiii prematuri sunt legate de factorii de risc medicali: greutatea la naştere, vârsta de gestaţie, leucomalacia periventriculară, hemoragiile intraventriculare, sindromul detresei respiratorii, enterocolita ulceronecrotică.
Factorii non-medicali ar fi: statutul social, intelegenţa părinţilor, educaţia părinţilor, sănătatea mintală a părinţilor, structura familiei, anturajul înconjurător.
Condițiile pentru externare la domiciliu a copilului născut înainte de termen
Prematurul este gata să plece acasă, dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
- Respiră singurel, nu face apnei/opriri de respirații;
- Mănâncă tot volumul necesar la sîn sau tetina cu adaos stabil în greutate
- Menţine desinestatator temperatura corpului;
- Mama posedă abilităţi de îngrijire a copilului.
«Nutriţia neadecvată la etapele iniţiale ale vieţii duce la dereglări permanente de creştere şi dezvoltare a copilului şi determină starea sănătăţii ulterioare.»
Alimentația în condiții de casă a copilului prematur
Bebeluşii nascuţi prematur, comparativ cu copiii născuţi la termen, au o insuficienţă de nutrienţi, inclusiv vitamine şi minerale, care sunt importante pentru a-l ajuta să crească şi să devină puternic. Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copilul născut prematu. Alimentaţia la sân are loc la cerinţă (la fiecare 3 ore).
De asemenea, fortificatorii laptelui matern sunt utilizaţi la nou-născuţii prematuri şi cu greutate mică la naştere, pentru a-i ajuta să adauge mai repede în greutate. Fortificatorii latelui matern sunt prafuri sau lichide ce se adăugă în laptele matern pentru a creşte cantitatea de proteine şi calorii.
În cazul lipsei laptelui matern există formule de lapte speciale care asigură toate elementele nutritive de care el are nevoie.
Creșterea și dezvoltarea copilului
Mulţi prematuri la externare au un adaos insuficient în greutate. O parte din acești copii nu ating greutatea şi înălțimea potrivită vârstei chiar în copilărie sau adolescenţă.
În mod normal, în primele 3 luni după externare, adaosul în greutate trebuie să fie de 25-30 g/kg/zi, iar creşterea în lungime de 0,7-1,0 cm/săptămână. Pe parcursul a 3-12 luni după externare, adaosul în greutate trebuie să fie de 10-15 g/kg/zi, iar creşterea în lungime de 0,4-0,6 cm/săptămână.
Diversificarea alimentației la pematuri
Recomandările referitor la introducerea complementului alimentar sunt bazate pe gradul de prematuritate, vârsta cronologică şi dezvoltarea neurologică. Primul complement este terciul sau pierul de legume. Peste 3-4 săptămâni se întroduce carnea. Sucurile și pireul de fructe, nu mai devreme de 6-8 luni.
Anemia copilului prematur
80% din cantitatea de fier a unui copil este transferată în al III-lea trimestru de sarcină. Nou-născutul prematur dacă nu primeşte supliment de fier, devine fără depozit de fier aproximativ în a opta săptămînă de viaţă.
După naștere deficitul de fier la nou-născuții prematuri crește odată cu creșterea vârstei și este agravat de creșterea post-natală rapidă.
Prematurul aflat la alimentația naturală trebuie zilnic să primească 2 mg/kg/zi de fier pînă la vîrsta de 12 luni. Unii copii care sunt alimentați artificial cu formule îmbogățite cu fier, la vîrsta de 4-8 luni, pot dezvoltă anemie ferodificitară, de aceea hemoglobina trebuie monitorizată constant.
Vaccinarea micuțului născut înainte de termen
Ghidurile internaționale recomandă vaccinarea tuturor copiilor de la 2 luni, indiferent de prematuritate. Nou-nascutii prematuri sunt capabili de a stabili un raspuns imun protector în urma vaccinării. Acești copii sunt mult mai predispuși să se îmbolnăvească de maladii infecțioase, care pot fi prevenite prin vaccinuri.
Acest lucru se întâmplă, deoacere transferul transplacentar de anticorpi IgG materni se face în ultimul trimestru, cu o creștere semnificativă după 36 sg. Transferul de anticorpi este mult mai eficient pentru rujeolă și tetanos, și mai puțin pentru poliomielita și pertusis.
Deficiențele oftalmologice la prematuri
Retinopatia de prematuritate este o afectiune a retinei care apare la copiii nascuti prematur și care poate duce la pierderea vederii daca nu este tratata si diagnosticata la timp. Retinopatia prematurului se dezvolta mai frecvent la copiii prematuri cu varsta gestationala mai mica de 34 de saptamani și la cei cu greutate la nastere mai mica de 2000 g.
Cauza principala a retinopatiei de prematuritate este expunerea prelungita la oxigen in concentratii mari, la care se adauga si alti factori de risc precum: deficitul de vitamine al prematurilor, ventilatia mecanica indelungata, oxigenarea insuficienta ș.a.
De cele mai multe ori, primul consult oftalmologic are loc in maternitate. In cazul în care prematurul a fost externat înaintea examenului de specialitate, parinții trebuie să se prezinte la control ,conform indicatiilor medicului neonatolog si oftalmolog.
Diagnostic, tratament și reabilitare
Nivelul de dezvoltare a copiilor prematuri, în conformitate cu vârsta lor, este evaluat în cadrul Centrului de Diagnostic și Supraveghere Neontală din cadrul Secției de prematuri a Institutului Mamei și Copilului, la fel și în cadrul Secției de neurologie, vârstă fragedă, din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr.1.
Specialiștii de aici determină riscul micuțului de a dezvolta sechele neurologice, oferă asistență neurologică specializată și diverse consultații medicale, precum: NSG, Dopler cardiac, oftalmoscopia, audiometria.
Anual, în lume se nasc 15 milioane de copii prematuri, adică 1 copil din 10 sunt născuţi înainte de termen. Conform datelor oficiale, în Republica Moldova în anul 2010 au fost înregistraţi 44.100 de nou-născuţi vii, din care 11,93 % (la 100 de nou-născuţi vii) au fost născuţi prematur.
Sursa: Mamaplus.MD
