Medic neonatolog Eliza Popa: “Până la vârsta de 2 ani, copilul trece prin șapte episode de regresia somnului”

Regresia somnului este o noțiune pe care nu ai auzit-o probabil până a avea un bebeluș. Numim o regresie de somn acea perioadă de timp, care poate dura de la 3 la 6 săptămâni, în care trezirile din timpul nopții sunt mai frecvente, bebelușul începe să adoarmă mai greu la somnurile de zi sau chiar refuză să adoarmă.

Neonatolog și mămica a doi copii Eliza Popa explică:

“Regresia somnului este un fenomen ce presupune o schimbare bruscă a programului de somn la un bebeluș sau copil mic, și manifestă mai ales noaptea”

De regulă, părinții sunt prinși nepregătiți pentru aceste momente deoarece nimic nu prevestește o schimbare în stilul copilului de a dormi.

Cum se manifestă regresia somnului?

Eliza Popa spune că principalele simptome ale regresiei somnului sunt:

- treziri frecvente în timpul nopții;
- dificultăți la adormire sau readormire;
- plânsete în timpul trezirii;
- hiperactivitate urmată de o perioadă cu lipsa de energie. 

Copilul trece prin regresia somnului:

- la 4 luni
Aceasta este prima etapă de regresie a somnului pe care un schimbarea este provocată de o dezvoltare a creierului sugarului, fenomen care îl va ajuta să alterneze somnul profund cu cel superficial, asemeni adulţilor.

- la 6 luni
La această vârstă bebelușul dobândește noi achiziții: învaţă să stea în funduleț tot mai bine, să se rostogolească tot mai activ.

- la 8-10 luni
La vârsta de 8-10 luni, bebeluşul începe să descopere din ce în ce mai mult lumea din jurul său.

- la 1 an
Începând cu vârsta de un an, copilul începe să doarmă mai puţin. Unii copii chiar renunţă la al doilea somn de peste zi pentru că doresc să exploreze şi să înveţe mai mult.

- la 1 an şi 3 luni

- la 1 an și 6 luni
Acum are loc şi tranziţia de la bebeluş la copil, când începe să meargă mai bine, începe să vorbească şi să aibă tantrumuri.

- la 2 ani
De la această vârstă, copilul începe să aibă şi coşmaruri noaptea, iar acest lucru îl poate speria foarte tare; de aici poate apărea şi refuzul de a mai adormi la loc cu uşurinţă. De regulă, la această vârstă regresia somnului nu este foarte sesizabilă.

Cum ajutăm copiii să treacă cât mai ușor prin aceste regresii?
 

Calea cea mai ușoară este să fie învățați să adoarmă singuri, înainte de a începe perioada regresiilor. Cu cât copilul va ști să adoarmă independent mai devreme, cu atât va reuși mai repede și mai bine să adoarmă rapid la loc după o trezire nocturnă.

Dacă ating noi abilități, acordăm mai mult timp pentru a exersa în timpul zilei. De exemplu, la 3-5 luni să le oferim timp pe burtica, pentru a învăța să se rostogolească, în jurul vârstei de 9 luni să îi ajutăm să se aseze singuri atunci când se ridică în picioare, să vorbim mult cu ei, să le punem întrebări odată ce încep să arate interes pentru limbaj.

Ne asigurăm că avem o rutină bună la culcare. Când se întâmplă lucruri ciudate, este foarte confortabil pentru bebeluși și copii mici să aibă un moment asociat cu somnul. Folosim sunete albe, lumină difuză, baie înainte de somnul de noapte și lapte (dacă e cazul).

Stabilim reguli stricte despre somn. Ne asigurăm că fiecare adult din casă le urmeaza, astfel încât bebelușul să aibă parte de cât mai multă consecvență posibilă. Dacă decidem că bebelușul nu va dormi în patul parinților, nu încălcăm această regula. O soluție rapidă de noapte se poate transforma în săptămâni lungi de luptă pentru a readuce bebelușul în propriul spațiu. Oferim confort bebelușului, însă avem grijă să nu creăm asocieri noi, ce ne pot afecta pe viitor.

Oferim un timp de culcare mai devreme, dacă este necesar. Aceste regresii pot duce la ore de somn pierdute, ceea ce poate duce la oboseală excesivă. Deci, pentru a îndepărta epuizarea, oferim un timp de culcare mai devreme, atunci când simțim că e nevoie.