O familie se poate considera împlinită odată cu venirea pe lume a unui copil. Grija și atenția cu care este înconjurat, dragostea cu care este mângâiat sunt unele dintre cele mai frumoase sentimente din câte pot exista. În prezența lui timpul trece fără posibilitatea prea multor clipe de meditație, parcă se comprimă. După doi, trei, poate patru ani, când sunteți părinți cu experiență, vă gândiți că ar fi frumos ca lângă cel mic să mai stea încă un frățior sau o surioară.
Sunteți pregătiți pentru noua provocare din toate punctele de vedere, iar trecerea de la idee la faptă este foarte ușoară și plăcută totodată. Însă cum va reacționa copilul în fața unei astfel de situații?
Pașii premergători marelui anunț
Înainte de toate, îmbogățirea vieții micuțului vostru cu un frățior sau o surioară este un fapt deja stabilit, deci opțiunea „ce ai zice dacă…?” nici nu intră în discuție. Pur și simplu este o realitate care nu are cum să fie schimbată sau modificată.
Odată ce voi înșivă v-ați pregătit pentru o astfel de abordare a „problemei” începeți cu o serie de pași invazivi. Altfel spus, încet, încet introduceți-l în conștiința micuțului pe viitorul membru al familiei. Dați-i ca exemplu pe copiii, prieteni de-ai lui, care au deja un frate sau o soră, vorbiți despre viitor la timpul prezent, folosiți un limbaj pe care să îl înțeleagă și intelesul căruia să fie ușor de asimilat de cel mic.
Posibile reacții și cum pot fi depășite
Nu toți copiii percep în același fel venirea pe lume a unui nou membru în familia lui. Unii vor fi veseli și nerăbdători, alții se vor teme dezvoltând un soi de anxietate sau vor fi și copii care vor rămâne indiferenți în fața unui astfel de anunț. Totul depinde de felul în care veți vorbi cu el privitor la această temă. Asigurați-l de faptul că îi veți arăta aceeași dragoste și atenție ca până acum și că nimic nu va schimba starea actuală. Va trece ușor peste acest adevărat șoc, la nivelul lui de înțelegere, dacă îl veți implica în aranjarea camerei viitorului său companion și multe alte „chestii” mărunte, atunci acceptarea va veni de la sine. Vorbiți-i despre ce înseamnă un frate sau o soră, încercați să îl responsabilizați dându-vă pe voi înșivă drept exemplu. Cea mai mare teamă a multor copii care află că în curând vor mai avea un frate sau o soră este aceea că dragostea pentru ei se va canaliza spre celălalt. Prin comunicare, printr-un limbaj matur dar pe înțelesul lui, încercați să îi explicați că dragostea voastră nu se va împărți la doi, ci va fi dublă.
Sentimentele lor, mult mai complexe decât ați putea crede, sunt dublate de o mare intensitate a trăirilor. Uneori, din dorința de a vă recâștiga interesul pentru el, pe care este posibil să creadă că l-a pierdut, poate somatiza acele trăiri, transformându-le în diferite boli, mai mult sau mai puțin reale. Curiozitatea se poate transforma în gelozie, interesul poate ascunde teama pentru viitorul lui. Acum se poate observa că implicarea ambilor părinți este mai mult decât necesară. Preluarea unei părți din sarcinile mamei de către tată ar putea limpezi oarecum lucrurile. Afecțiunea mai mare pe care copilul o are pentru unul dintre voi va putea fi valorificată în interesul său. Nu puține sunt cazurile când, odată cu venirea pe lume a unui nou membru în familie, atașamentul pentru tată să crească mai mult, mama fiind foarte ocupată cu îngrijirea noului născut. O atenție deosebită ar trebui acordată momentelor când copilul mai mare crede că este singur, doar el cu „rivalul” lui. Atunci gelozia se poate transforma în sadism, intențiile de a-i face rău bebelușului fiind evidente.
Bineînțeles că situațiile prezentate mai sus se situează la extreme, de cele mai multe ori, un copil întâmpinându-și fratele sau sora cu bucurie. Faptul că îi veți explica pe înțelesul lui despre ce este vorba, poate fi mișcarea câștigatoare.