Tot ce trebuie să știm despre febră și combaterea ei. Recomandările unui medic neurolog

Febra se declanşează ca o formă de apărare a organismului în fața unor factori de agresiune. Specialiștii explică un fapt aparent paradoxal: conservarea reacției febrile în regnul animal, timp de milioane de ani, sugerează că febra este potențial benefică pentru organismul în care apare. Acesta ar fi primul lucru demn de reținut despre febră. 

Apoi, majoritatea bacteriilor patogene (care produc boală) sunt mezofile, adică au nevoie de o temperatură de aproximativ 35 de grade Celsius ca să se înmulțească, iar temperaturile pe care le atinge corpul în timpul febrei sunt mai mari şi le inhibă proliferarea. 

Mai departe, febra generează compuşi hepatici de "sechestrare" a fierului; aceştia leagă fierul liber necesar înmulțirii microbiene şi astfel o inhibă. Tot febra este cea care induce proteine "şoc" sensibile la căldură care activează apărarea imună a organismului şi îmbunătățesc răspunsurile limfocitelor T implicate în această apărare. 

„Deşi este tentant ca în caz de febră să administrăm empiric (adică fără a şti cauza) antibiotice sau antiinflamatoare (de exemplu corticoterapie) este bine să nu o facem decât dacă pacientul are o stare clinică ce se agravează rapid, este neutropenic (adică are foarte scăzute ca valoare o categorie de leucocite numite neutrofile, ce sunt responsabile de apărarea antibacteriană) sau este imunocompromis sever. În restul cazurilor este de preferat să încercăm să stabilim mai întâi cauza ce produce febra şi abia apoi să administrăm tratamentele menționate mai sus“, atrage atenția medicul neurolog Cristina Căliman. 

Specialista arată că dacă ne grăbim să administrăm antibiotice înainte de a stabili cauza febrei, riscăm ca ceea ce administrăm să nu fie eficace sau să aibă o eficacitate limitată pe infecția bacteriană ce a produs febra, iar în acest caz nu vom vindeca boala ce a provocat febra, ci doar vom "masca" temporar invazia bacteriană. Vom selecta deci baterii rezistente la acele antibiotice care în timp, trecând şi prin alte "gazde" unde îşi cresc rezistența, devin adevărate "bombe" biologice. 

„Să nu uităm că diversele clase de antibiotice acționează pe diferite tipuri de bacterii, iar un antibiotic ce a fost creat pentru a înfrânge o anume bacterie poate fi total ineficient în cazul alteia sau chiar o poate "antrena" să devină mai agresivă! În cazul în care febra este produsă de o infecție virală, ea se autolimitează în timp pe măsură ce imunitatea noastră învinge virusul“, spune dr. Căliman. 

Este inutil, în concluzie, să luăm antibiotice în cazul infecțiilor virale deoarece virusul NU este bacterie, iar antibioticele au fost create să acționeze contra bacteriilor. Medicația ce acționează pe virusuri este medicația antivirală. În cazul în care folosim antiinflamatoare fără a cunoaşte cauza febrei şi fără ca aceasta să aibă valori ale temperaturii ce reprezintă un pericol, aceste medicamente pot induce în eroare asupra evoluției bolii, oprind febra dar neîmpiedecând boala ce a produs-o să avanseze.  

Majoritatea oamenilor asociază noțiunea de febră cu cea de infecție, dar în realitate febra poate fi produsă de o mulțime de alte cauze: diverse tipuri de cancer, boli autoimune, boli hematologice, boli endocrine, boli neurologice, boli vasculare şi chiar anumite medicamente. De aceea este important de a nu asocia febra doar cu infecția şi de a căuta atent cauza ei, deşi acest lucru nu este deloc simplu.  

Ca frecvență, febra este cel mai frecvent produsă de infecții (bacteriene, virale sau fungice), urmate de boli inflamatorii autoimune, cancere. 

Doar 3-7% din cazuri se datorează medicamentelor (dintre care cel mai adesea implicate sunt antibioticele de tipul beta lactaminelor - mai spune doctorul). Cam jumătate din cauzele ce stau la originea cazurilor de febră rămân nediagnosticate.