Știai că, un ovocit se dezvoltă în ovar timp de 9 luni înainte de ovulație?

Cea mai mare celulă din corpul feminin – ovocitul are capacitatea de a se opri la jumătatea creșterii sale și de a rămâne într-o stare de latență ani de zile, chiar decenii, până când va fi, în cele din urmă, ovulat. Ovocitul își menține cromozomii într-o configurație stabilă în ”perioadă de hibernare”. Aceasta înseamnă de fapt capacitatea de a face un embrion sănătos. Ovocitele umane suferă un proces de creștere și maturare în ovar timp de cel puțin nouă luni înainte de a fi eliberate în timpul ovulației.

Calitatea ovocitului eliberat este punctul culminant al tuturor influențelor din ultimele nouă luni. Stresul, expunerea la radiații sau substanțe chimice toxice în acest timp pot avea efecte adverse asupra sa.

Durata acestei perioade de incubație – de la momentul în care un ovocit iese din hibernare și începe să se dezvolte – seamănă în mod neobișnuit cu numărul de luni pe care un bebeluș le petrece în uter înainte de a se naște. În această perioadă de maturare, ovocitul își dezvoltă resursele de care va avea nevoie, dacă va fi fertilizat.

În primele trei zile după fertilizare, embrionul nu face nimic pentru el însuși (nu transcrie genele sale, nu produce proteine), ci depinde complet de ceea ce ovocitul i-a furnizat.  

Ce înseamnă ovocite cu defecte genetice?

Anomaliile cromozomiale la ovocitele umane (celulele reproducătoare feminine) sunt frecvente. Sunt extrem de frecvente odată cu înaintarea în vârstă. La o femeie de 20 de ani, un sfert din ovocite au anomalii cromozomiale. La o femeie de 40 de ani, pînă la 40% dintre ovocite au defecte genetice. De fapt, de la 35 de ani, defectele genetice, în cazul celulelor reproducătoare, cresc exponențial. După 35 de ani, frecvența ovocitelor cu anomalii cromozomiale crește cu 0,5% pe lună.

Unde stă informația genetică?

Un ovocit cu prea mulți sau prea puțini cromozomi, care are cromozomi rupți sau deteriorați nu va reuși să se dezvolte corect și o posibilă sarcină să fie viabilă. În unele cazuri, un copil se poate naște cu anomalii cromozomiale, așa cum se întâmplă în cazul sindromului Down.

Cromozomii sunt pachete de ADN, care dețin informațiile genetice necesare dezvoltării unui organism. Un ovocit uman conține 23 de cromozomi – jumătatea codului genetic care provine de la mamă. Acești 23 de cromozomi de la mama se combină cu cei 23 de cromozomi din spermatozoidul tatălui. Așa apare un embrion viabil. 

Majoritatea anomaliilor cromozomiale tind să fie letale pentru embrionul extrem de tânăr. Aceasta înseamnă că embrionul nu se implantează în mucoasa uterului sau apare avort spontan, adesea între cinci și opt săptămâni de sarcină.

Se știe că riscul anomaliilor cromozomiale este mai mare la ovocitele femeilor trecute de 35 de ani, dar un studiu european recent a constatat că nivelul anomaliilor cromozomiale este ridicat și la femeile foarte tinere – cu vârste între 13 și 20 de ani. 

Cercetările sugerează că fertilitatea feminină urmează un model în formă de N, cu fertilitatea maximă la mijlocul anilor 20 și niveluri scăzute de fertilitate atât la femeile foarte tinere (13-20 de ani), cât și la cele trecute de 35 de ani.

Centralele de energie ale celulelor cu defecte

În altă parte a ovocitului, mitocondriile defecte (micile centrale electrice care furnizează energie celulelor noastre și pe care le moștenim de la mama) pot fi, de asemenea, o problemă la femeile trecute de 35 de ani.

Studiile au arătat că până la jumătate din ovocitele femeilor peste 35 de ani poartă mutații în ADN-ul mitocondrial, comparativ cu o treime din ovocite la femeile foarte tinere. Un ovocit are nevoie de un prag de aproximativ 40.000 de copii ADN mitocondriale pentru a face un embrion.

Rata declinului fertilității se accelerează în jurul vârstei de 35 de ani și marea majoritate a femeilor sunt infertile până ajung la 45 de ani. Sunt ani, poate chiar un deceniu, înainte de menopauză.

Unele studii au arătat că și sperma își pierde calitatea din cauza timpului

Mobilitatea spermatozoizilor – capacitatea acestora de a se mișca în aparatul genital feminin – scade cu aproximativ 0,7% în fiecare an. Spermatozoizii bărbaților în vârstă au multe mutații în ADN. Tații mai în vârstă transmit mai multe mutații copiilor lor decât mamele.