Emoțiile negative ne afectează sistemul imunitar. Cum putem face față?

Metaforic vorbind, sistemul nostru imunitar este „bodyguardul” nostru, cel care ne apără de invazia unor bacterii sau virusuri. În anumite situații însă, funcționarea acestuia este perturbată și drept urmare, ne îmbolnăvim.

Pentru o bună funcționare a sistemului imunitar este esențial să avem un mod de viață echilibrat și când zicem cuvântul echilibru ne referim la absolut toate sferele vieții: de la o alimentație sănătoasă și un somn de calitate, până la o stare emoțională bună.

Probabil, nu o dată ai auzit că stresul îmbolnăvește, ei bine anume despre ata e vorba. Fricile, grijile și toate emoțiile negative duc la slăbirea sistemului imunitar și astfel devenim mai vulnerabil în fața diferitor afecțiuni.

De luni de zile, de când pandemia de COVID-19 ne-a reorganizat viețile, suntem bombardați zilnic de emoții negative, fie că vin dinspre știrile de la TV sau site-uri, rețele sociale, discuții cu prietenii și colegii. În spatele acestor emoții stau teama de a nu ne îmbolnăvi, de a nu ne pierde părinții, bunicii sau prietenii. Ne macină frica de o eventuală criză, de gestionarea izolării, de munca de acasă în timp ce ne supraveghem copiii, și ei expuși propriilor surse de stres.

Cum se modifică sistemul imunitar al adulților și al copiilor în aceste condiții și ce putem face pentru a ieși totuși învingători din lupta cu pandemia?

Un organism supus emoțiilor negative devine un organism vulnerabil în fața agenților patogeni, ceea ce poate duce la apariția sau agravarea următoarelor categorii de boli: boli cardiovasculare, boli inflamatorii, cum sunt cele reumatice, colita, psoriazisul, afecțiuni precum diabetul și obezitatea, tulburările digestive, depresia.
Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când presiunea resimțită este una zilnică, pentru o perioadă lungă de timp.

„Anumite emoții intense și persistente în timp, cum ar fi furia, tristețea, frustrarea determină o creștere a producției de cortizol, numit și hormonul stresului, care inhibă activitatea limfocitelor, și duce la scăderea imunității. Cortizolul crescut pe termen lung poate avea mai multe efecte negative: tulburări cognitive, afecțiuni tiroidiene, hiperglicemie (până la diabet), creșterea tensiunii arteriale, creșterea secreției de suc gastric (care determină gastrite și ulcer)”, explică medicul psihiatru, Carmen Vochescu.

Somatizarea: simptome fizice cu o cauză psihică

Totodată, specialistul menționează că una dintre cele mai frecvente probleme cu care se contruntă foarte multă lume în această perioadă este somatizarea - apariția unor simptome fizice, care au o cauză psihică, prin care organismul scoate la suprafață, involuntar, suferința emoțională, frustrările, nemulțumirile, reprimările. 

„Putem spune că o persoană suferă de o boală psihosomatică dacă are o afecțiune medicală generală care a fost agravată de factori psihologici sau dacă debutul unei boli a fost determinat de stresul emoțional”, a completat doamna doctor.

În afară de emoțiile negative, sistemul imunitar mai poate fi afectat și de emoțiile nemanifestate sau negate. 

„Riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare este mai ridicat în cazul indivizilor care sunt afectați pe termen lung de mânie sau ostilitate. Pe de altă parte, lipsa de manifestare a emoțiilor, prin negarea sau suprimarea acestora, duce la scăderea imunității și la creșterea riscului de dezvoltare a neoplaziilor. Așadar, atât manifestarea zgomotoasă a emoțiilor pe termen lung, precum și reprimarea lor pot afecta organismul”.

Astfel, contează extrem de mult să învățăm să ne gestionăm corect emoțiile. Psihologul Iulia Barca ne sfătuiește să nu încercăm să suprimăm emoțiile negative, ci să le înțelegem. Odată ce le descifrăm, spune ea, vom reuși și să le controlăm.

„Sfatul meu este să avem un comportament asertiv, ceea ce presupune să îți accepți emoția negativă fără a te lăsa controlat de ea, să îți identifici gândurile negative care o alimentează și să îți dai seama care este nevoia ta reală din acel moment și ce anume reactivează în tine emoția. Controlul emoțiilor negative începe cu acceptare și privirea lor și a noastră cu compasiune”, explică psihologul.

Cum îi afectează stresul pe copii?

Nu numai adulții sunt afectați de stres. Chiar dacă încercăm să-i protejăm și poate că credem că ne reușește, cei mici tot suferă mult în această perioadă. Fie că le-a fost încălcată rutina, fie că au observat cât de neliniștiți sunt părinții, copiii resimt și ei emoțiile negative. Pentru a-i susține este esențial să fim empatici, să le înțelegem temerile și frustrările și să îi ajutăm să înțeleagă ceea ce se întâmplă.

Specialiștii recomandă să ne păstrăm noi calmul și să comunicăm cât mai mult cu micuții. Atunci când părinții sunt stresați, copiii vor avea tendința să se streseze și ei. Un alt aspect important este comunicarea.

Răspunde-le la toate întrebările, explică-le tot ceea ce ei nu înțeleg pentru că tot ce e necunoscut provoacă frică și anxietate. 

Totodată, limitează accesul copiilor la TV și Internet. Cei mici nu pot încă face diferența dintr eștirile veridice și cele false și se pot panica în zadar.

În schimb, implică-i în cât mai multe activități fizice distractive, petreceți timp împreună, gătiți împreună, citiți, desenați, organizați concursuri și tot ce vă trece prin cap.

La fel de important e să aveți grijă să se odihnească suficient și să se alimenteze corect. O alimentație sănătoasă este o bază bună pentru un sistem imunitar puternic.

Citește și: Rutina zilnică a unei mame cu 7 copii. Marina Cârnaț „Ei mă ajută mereu să am dispoziție bună...”

Citește și: Cât de adorabil e! Lecție de generozitate de la fiul fostului membru O-Zone, Radu Sîrbu