„Nu vă temeți de febră!”, este sfatul medicului primar O.R.L. Sorin Cadar. Doctorul a vorbit despre acest simptom și despre gestionarea situațiilor medicale care pot apărea la copii în vacanță.

De ce să nu ne temem? Pentru că febra este un lucru bun. Febra este semnalul de alarmă pe care creierul îl trimite în teritoriu pentru a stimula sistemul imunitar să intre în funcțiune. Chiar dacă popular spunem că facem febră de la viruși sau microbi, în realitate nu asta este cauza! Febra se face de la creier! El este cel care crește temperatura corpului astfel încât sistemul imunitar să intre în funcțiune.

Sistemul imunitar este ca armata unei țări. Febra e alarma de război!

Sistemul nostru imunitar este ca a armata unei țări. Nu vedem niciodată patrulând pe stradă soldați sau tancuri. Stau în locuri bine păzite și ies în momentul în care se dă alarma. Exact la fel și cu sistemul imunitar. Anticorpii (soldații organismului), nu se plimbă corp. Stau în cazarme (în cazul nostru în ganglionii limfatici, în splină și în măduva spinării) și în momentul în care există un conflict, un atac, o agresiune creierul dă alarma. Alarma este creșterea temperaturii.

La ce valoare intervenim și cum tratăm febra la copii?

Primul gând, medicamentele! Cele mai cunoscute substanțe antitermice sunt paracetamolul și ibuprofenul. Acestea sunt antiinflamatoare nesteroidiene care nu prea lipsesc din casele părinților. În caz de febră, însă, regula de bază este una foarte simplă:

Dacă valoarea temperaturii nu a crescut peste 38,5, aceasta nu trebuie combătută cu antiiflamatoare nesteroidiene.

De ce această regulă? Explicația e logică și paralela cu armata continuă. Dacă luăm antiinflamatoare, este ca și cum armata aude alarma, se pregătește de luptă, dar vine un ”sol de pace” și le transmite să se retragă, conștienți fiind de faptul că sunt atacați. Un nonsens.

La fel și cu organismul nostru. Antiinflamatoarele fac ca anticorpii să se retragă, însă în corp lupta abia începe. Odată activat sistemul imunitar, temperatura ajunge la 37, 38 de grade, maxim 38.5. La acest nivel, se intervine cu leacuri populare sau cu homeopate.

  • febra înaltă fără transpirație – așa zisă febră uscată, când copilul este roșu la față, ard mâinile, picioarele – Aconitum Napellus, diluție 15CH sau 30CH;
     
  • febra înaltă cu transpirație – copilul transpiră, ochii strălucitori, fața roșie - Belladona, diluție 15CH sau 30 CH.

Abia după ce temperatura încă își face de cap și depășește 38.5 putem folosi antiinflamatoarele nesteriodiene.

Cum tratăm febra la copii? Ce se întâmplă când temperatura crește? Înseamnă că sistemul imunitar activat fiind, întâmpină o rezistență deosebită și atunci apelăm la antiinflamatorul nesteroidian. Greșeala cea mai mare în acest caz este că îl ajutăm prea puțin și îi oferim tratament pe termen prea scurt. Ca și cum dacă omul moare de foame, noi îi dăm o mică gustare și gata. 

Nu! Cura cu antiinflamatoare este de minimum 4 zile, astfel încât organismul să poată facă față întregului proces inflamator sau infecțios.

Febra mare NU se tratează cu antibiotic!

88% (conform OMS) din afecțiunile cu febră sunt virale. De aceea, antibioticul nu are ce căuta în tratamentul febrei. Nu punem semnul egal între febra și infecție. O demonstrează și insolația, o afecțiune care se manifestă cu febră, aceasta nefiind nici viroză, nici infecție bacteriană.

E bine, însă de știut că dacă valoarea temperaturii crește peste 39,5 este bine să mergeți la medic.

Orice temperatură care depășește 39 de grade afectează sistemul cerebral. O spun studii americane de neurobiologie și este și ușor de dedus. Pentru că la acea valoare, fluidele și sistemul nu mai funcționează. Este exact ca la calculator! Când depășește o anumită temperatură și nu ai cooler, începe să nu mai funcționeze și, câteodată, se mai și arde! În cazul nostru- apare convulsia.

Convulsia febrilă nu este ceva normal. Este o sensibilitate a copilului până în 4-5 ani. Ea denotă faptul că mielinizarea sistemului neurologic nu s-a terminat, lucru care ar fi trebuit să se termine la naștere. Și atunci avem o problemă în dezvoltarea sistemului neurologic. Și necesită analize amănunțită. Dacă un copil mic a făcut o dată convulsie, atunci el va trebui să facă tratament pentru susceptibilitatea la convulsii.

După vârsta de 4-5 ani, convulsia febrilă deja semnalizează alte probleme.