Copiii sunt afectați într-o proporție mult mai mică de COVID-19 decât adulții

Un studiu amplu, care a inclus pacienţi pediatrici de pe teritoriul Statelor Unite, a descoperit că doar 4% au fost infectaţi cu noul coronavirus. Cea mai mare parte a acestor cazuri au fost însoţite de simptome moderate sau asimptomatice. În cadrul cercetării, publicată luni în JAMA Pediatrics, oameni de ştiinţă din cadrul CHOP şi alte şase spitale pentru copii din Statele Unite au analizat dosarele medicale în format electronic ale aproape 136.000 de pacienţi pediatrici, de la nou-născuţi până la cei cu vârsta de 24 de ani.

Toţi dintre aceştia au fost testaţi pentru COVID-19, fie pentru că prezentau simptome, fie pentru că trebuiau să fie investigaţi înainte de internarea pentru o procedură medicală. Dintre cei 5.374 de copii şi adolescenţi testaţi pozitiv, mai puţin de 7% au dezvoltat simptome severe care au necesitat spitalizare. Opt dintre aceştia, cei mai mulţi cu probleme medicale complexe preexistente, au decedat, ceea ce reprezintă o rată a mortalităţii de 0,15%.

Charles Bailey, specialist în informatică la CHOP şi unul dintre autorii studiului, a precizat că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege care sunt afecţiunile medicale care determină un risc mai mare de infectare în cazul copiilor.

Spre exemplu, studiul a descoperit că pacienţii cu diabet, dar nu şi cei cu astm, au o probabilitate mai mare de a fi diagnosticaţi cu COVID-19.

Cercetătorii au încercat, de asemenea, să evalueze prevalenţa unei boli inflamatorii severe asociate COVID-19. Este atât de rară, încât nu are un termen diagnostic sau definiţie acceptate. Pentru a găsi un indicator indirect al noii afecţiuni în registrele medicale, cercetătorii au încercat să vadă dacă o boală rară similară, denumită sindromul Kawasaki, a fost mai întâlnită anul acesta în comparaţie cu 2019. Nu a fost constatată o creştere a diagnosticelor pentru sindromul Kawasaki.

Până în prezent, nu este clar de ce copiii nu sunt afectaţi decât într-o mică proporţie de coronavirus.

Potrivit uneia dintre teorii, susţinută de câteva cercetări, la copii, celulele aflate de-a lungul cavităţii nazale produc o cantitate mai mică din proteina care ajută coronavirusul să pătrundă în organism în comparaţie cu persoanele adulte.

Dovezile sunt contradictorii în ceea ce priveşte măsura în care copiii sunt ”vectori” sau transmiţători ai virusului asemenea adulţilor.