Odată cu sosirea toamnei și răcirea treptată a vremii, organismul uman este nevoit să se adapteze schimbărilor climatice. În această perioadă de tranziție, ești mai predispus la răceli și infecții respiratorii decât în alte sezoane. Totodată, crește riscul alergiilor și al tulburărilor digestive. La ele se adaugă astenia de toamnă și o stare generală de oboseală.
Tratamentul afecțiunilor specifice toamnei variază de la consumul de ceaiuri și mărirea dozei de vitamina C și antioxidanți, până la administrarea de antibiotice, în cazul bolilor grave.
Virozele respiratorii
Există peste 200 de tipuri de virusuri care pot declanșa probleme respiratorii, ușor transmisibile de la o persoană la alta. Cu cât sistemul tău imunitar este mai slăbit, cu atât riscul de a contracta o răceală urâtă este mai mare.
Simptomele clasice ale unei răceli includ:
- nas înfundat sau secreții nazale abundente;
- dureri în gât;
- strănut;
- dureri de cap, însoțite sau nu de febră;
- tuse productivă sau seacă;
- dureri musculare și senzație de oboseală la nivelul întregului corp.
Răceala trece de la sine în maximum șapte zile, însă nu strică să iei antiinflamatoare (ibuprofen) și antipiretice (paracetamol), pentru reducerea senzației de durere.
Ceaiurile de tei îndulcite cu miere sunt benefice pentru sistemul respirator. Odihna joacă și ea un rol important în combaterea acestei boli.
În caz de febră persistentă, trebuie să te adresezi medicului de familie. Acesta îți poate prescrie un antibiotic care să te ajute să combați mai ușor infecția.
Alergiile și crizele de bronhospasm
Crizele de bronhospasm sau de astm bronșic se manifestă prin respirație greoaie, șuierătoare, febră, dureri de cap și scăderea saturației de oxigen, din pricina dificultăților de respirație.
De cele mai multe ori se impune spitalizarea pentru monitorizarea permanentă a saturației de oxigen și administrarea de medicamente bronhodilatatoare și antihistaminice.
În cazul copiilor, astmul bronșic are, de cele mai multe ori, o componentă alergică.
Aproximativ 90% dintre copiii diagnosticați cu astm sunt alergici la diferite substanțe precum polen, mucegai, praf, păr de animale sau mirosuri puterice de chimicale. În comparație cu ei, doar 50% dintre adulți prezintă sensibilitate la acești alergeni comuni.
Dacă alergiile comune pot fi ținute sub control prin tratamentul cu antihistaminice, crizele de astm bronșic presupun administrarea mai multor medicamente: corticosteroizi pentru scăderea răspunsului imun exagerat, bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune, inhalatori pentru astm, de tipul Ventolin și Flixotide sau aerosoli salini.
Bolile digestive
Toamna, virusurile sunt peste tot și pot contamina până și alimentele. Odată ajunse în stomac, ele pot provoca toxiinfecții alimentare, diaree și vărsături, precum și dureri abdominale.
În cazul gastritei sau al ulcerului, durerile severe de stomac pot fi însoțite de aciditatea în esofag și reflux gastroesofagian.
Afecțiunile digestive pot fi combătute cu ajutorul medicamentelor antiacide, al ceaiurilor și al dietei, dar și al uleiurilor esențiale din plante cu efect antimicrobian, antiinflamator și cicatrizant, cum sunt cele de mentă, cimbru, mușețel sau gălbenele.
