În funcție de organismul fiecăruia, anumite alimente, aparent inofensive, pot deveni adevărate otrăvuri. Alergiile pot să apară și după contactul cu o cantitate infimă din acel aliment. Intoleranța, în schimb, se manifestă după un consum semnificativ.
Intoleranța la lactoză este cea mai frecventă intoleranță alimentară și semnifică incapacitatea unei persoane de a digera glucidele din lapte.
Laptele este un aliment care conține aproape 90% apă și procente egale de glucide, proteine și grăsimi. Câte 3,5% din fiecare.
Lactoza sau zahărul din lapte este un carbohidrat cu absorbție lentă, format din două molecule: una de glucoză și una de galactoză. Aceste molecule trebuie separate pentru a putea fi digerate, iar responsabilă de acest proces este o enzimă numită lactază.
”Lactoza nu poate fi descompusă și absorbită, rămâne în tubul digestiv, fermentează și poate determina balonare, tranzit accelerat, diaree. Care e soluția? Consumul de produse lactate cu conținut redus de lactoză. Iaurtul are mai puțină lactoză decât laptele proaspăt, iar brânza nu mai are deloc! Toate brânzeturile și cașcavalurile sunt produse care concentrează proteinele și grăsimea din lapte, dar nu mai conțin deloc carbohidrați/glucide. Deci cei cu intoleranță (temporară!) la lactoză pot mânca brânză.
Și ca să închei cu laptele de la care am pornit, cred cu tărie că nu există o intoleranță definitivă la lactoză. Există doar oameni care nu iubesc laptele și nu vor să facă un obicei din consumul de produse lactate. Și chiar și în cazul ăsta, tot le rămâne brânza ca alternativă", susține nutriționista Mihaela Bilic.