Pâinea, iaurturile, cerealele, mezelurile, sosurile sau ketchup-ul se află pe lista neagră a alimentelor care conțin zahăr. Desigur, în cantintăți mult mai mici decât o prăjitură, însă demne de luat în seamă. Iar cel care te anunță că ai depăşit limita de dulciuri este propriul organism, care te avertizează prin semnele enumerate mai jos.
Lipsa de energie
Dacă ai permanent o senzație de oboseală, cu siguranță consumi prea mult zahăr. Alimentele bogate în zahăr îți oferă pe moment energie, apoi vei rămâne fără vlagă pe tot parcursul zilei. Acestea cresc brusc nivelul insulineri şi de aceea pe moment ai energie, însă când nivelul acesteia scade, apare senzația de slăbiciune.
Creştere în greutate
Zahărul nu induce o senzație de sațietate, iar cu cât consumăm mai mult, cu atât mai multe calorii furnizăm organismului. Zahărul declanşează eliberarea de insulină, care transportă zahărul la organele corpului, pentru a se folosi energia. Prin urmare, consumul excesiv de zahăr trimite un mesaj către creier pentru a produce mai multă insulină. În acest caz, în timp, apare rezistența la insulină, organismul nemaifiind capabil să reacționeze la valorile normale şi nemaiputând să folosească zahărul după cum este necesar. Rezistența la insulină este legată de creşterea în greutate, obezitate şi diabet.
Răceală şi gripă
Consumul excesiv de zahăr slăbeşte sistemul imunitar, acesta fiind vulnerabl la răceli, viruşi şi boli cronice. Dacă reduceți consumul de zahăr, se diminuează riscul acestor probleme.
Cearcăne şi probleme ale pielii
Nici pielea nu scapă de efectele nocive ale zahărului. Zahărul produce inflamații ale pielii, cum ar fi acnee, eczeme, uscăciunea tenului. Dacă reduceți aportul de zahăr, aceste probleme vor dispărea. Potrivit specialiştilor, aportul excesiv de alimente dulci ar putea provoca, de asemenea, cearcăne şi pungi sub ochi. Ține cont că zahărul interacționează negativ cu colagenul şi elastina şi poate determina îmbătrânirea prematură a pielii.
Depresie şi anxietate
Zahărul proate provoca schimbări bruşte de dispoziție. Pe lângă depresie şi anxietate, poate să îți înceţoşeze gândirea şi să determine apariția stresului.
