Destul de evident este faptul că părinții iubitori sunt foarte sensibili la alimentația copiilor. Hrana copiilor - unul dintre cele mai importante manifestări ale instinctului parental, iar civilizația modernă, cu cultul său de putere, industria alimentară puternică și un sortiment mare de bucate în toate formele sale, creează condiții excelente, încît instinctul să fie pus în aplicare în întregime.
În mediu, mamele şi taţii au posibilitatea de a achiziționa produse alimentare și nu au tendința de a economisi pe ceea ce orbeşte ochiul. Dat fiind, că copilul trebuie alimentat zilnic și nu mai puțin de trei ori, nu este surprinzător faptul, că anume persoana hrănitoare (de obicei, de sex feminin) are o experiență personală destul de mare în organizarea procesului, la fel și opinii foarte clare cu privire la modul în care are loc procesul de alimentaţie, precum și compoziția produselor - și calitativă și cantitativă.
Situația în care copilul nu este doar consummator al alimentelor oferite, dar, de asemenea, primeşte plăcere de la ele - balsam de vindecare pentru rudele care îl hrănesc. Pe de o parte, să se dea copilului mîncare gustoasă - nu este o problemă, pe de altă parte – se vrea foarte mult ca mîncarea să fie încă şi utilă. Nu este surprinzator, cel mai popular ghid pentru gătit se și numește "Cartea alimentelor gustoase și sănătoase". Acesta este conceptul de "util" sau al alimentelor "sănătoase" - foarte relevant. Încercările de a extinde perspectivele lor și a înțelege că ele sunt şi gustoase și sănătoase, în același timp, pot produce oroare la orice părinte sănătos.
Sau cel mai delicios - e dulcele?
Dulcele, după părerea miilor de medici, nutriţionişti și jurnaliști - este dăunător.
Chiar și o cunoaștere superficială a faptului, că la acest subiect a fost deja scris, aceasta poate provoca confuzie și nemulţumire. Nu este clar de ce pe ambalajele bomboanelor, prăjiturilor şi a altor ambalaje și borcane de gem nu este scris cu litere mari și luminoase: "Ministerul Sănătății avertizează: consumul dulciurilor este dăunător sănătăţii".
Lista bolilor asociate cu absorbţia dulciurilor este destul de mare: obezitate, diabet, carii dentare, alergii, tulburări intestinale și tulburări de comportament, chiar!
Se pare că o varietate de bunătăți poate fi atît o sursă de plăcere, cît și pot provoca probleme grave de sănătate. Și prima impresie - o plată pentru plăcere nejustificat de mare. Deci, ce e de făcut? Categoric să fie interzise sau să învețe să le utilizeze? E o întrebare retorică.
Puţină teorie
Gustul dulce şi atît de mult iubit în alimente îl dă zahărul. Zahărul - carbohidrații solubili. În funcție de structura lor chimică, sunt împărțite în mai multe grupuri. Cele mai simple și de bază în structură - monozaharide: glucoză, fructoză, galactoză. Un pic mai complicată – dizaharide: lactoza, maltoza și celebra zaharoză (același zahăr - zahăr rafinat sau nisip). Există, de asemenea, așa-numitele polizaharide (celuloză, amidon, glicogen), dar ele aparțin déjà grupului de glucide complexe și în sine zahăr (dulciurile) nu sunt.
Indiferent de structura complexă ce o pot avea carbohidraţii umani, rezultînd într-un număr mic sau mare de reacții chimice, se va transforma în monozaharidă, de obicei, glucoză. Glucoza - principala sursă de energie. Orice energie - și pentru mușchii scheletici și pentru inimă, si pentru creier. Este clar că cu cît mai simplu este carbohidratul, cu atît energia este mai disponibilă, de asemenea, şi este clar că orice dizaharid se transformă în două monozaharide: maltoza în două glucoze, zaharoza - glucoză și fructoză, lactoză - în glucoză și galactoză.
Dulceaţa de zaharuri este variată, iar în cazul în care dulceața dintre cele mai renumite și familiare pentru noi este luată ca zaharoză pe unitate, puteți obține următoarele cifre: fructoză - 1,74, glucoză - 0,74, lactoza – 0,16.
Cel mai important punct: funcția principală a carbohidraților în general și zaharurilor în special - furnizarea energiei corpului uman. Aproximativ 60% din energia generată este conectată de metabolismul carbohidraților. Funcția e principală, dar nu unică. Carbohidraţii sunt acumulaţi în organism sub formă de glicogen, o compoziție include orice țesut și toate organele, fără ele nu este posibilă nici o sinteză a enzimei şi nici a fermenţilor, şi nici hormonală.
Este clar că în procesele complexe de "construcţie organică", adică să pună în aplicare așa-numitele funcții de plastic ale zahărului sunt irelevante. Rolul lor este destul de diferit - important, dar în general, primitiv - de alimentare cu energie și atît. Nu este atît de puțin ...
De la teorie la practică
Termenii chimici inteligenţi și argumentele teoretice cu privire la importanța carbohidraţilor din alimentare, la prima vedere, sunt contrare spre deosebire de multe argumente cu privire la nocivitatea dulcelui. Are nevoie copilul de energie? Încă cum! Deci, pot fi mîncate bomboanele? Se pare posibil, dar ...
Dacă un copil mîncat cartofi sau pîine integrală sau fulgi de ovăz, corpul are o cantitate suficientă de glucide complexe (sub formă de amidon, celuloză, pectină) și acești carbohidrați, mai devreme sau mai tîrziu se transformă în monozaharide și o să devină o sursă de energie. Dar, în afară de carbohidrați copilul a primit și vitaminele B, și acidul ascorbic, şi multe altele necesare - calciu, fosfor, fier, etc. Da, necesarul de energie poate fi ușor de îndeplinit prin înlocuirea farfuriei de fulgi de ovăz cu zeci de caramele. Dar ce putem face cu toate celelalte? Se pare ca fulgii de ovăz sunt foarte benefici.
Și un alt punct important. Repetăm fraza din paragraful anterior: "Carbohidraţii, mai devreme sau mai tîrziu se transformă în monozaharide." Cît de important este - mai devreme sau mai tîrziu?
Polizaharidele, cum ar fi amidonul, treptat trec în glucoză, dar relativ repede (este vorba despre ore). Glucoza rezultată treptat este absorbită din intestine, însă pancreasul produce o cantitate moderată de insulină, care, strict vorbind, și reglementează mai mult metabolismul glucozei. Dizaharidele (aceeaşi zaharoză, de exemplu), este transformată în glucoză și intră în fluxul de sînge mult mai repede (este vorba de minute). În această situație, pancreasul funcționează destul de diferit, deoarece într-un timp scurt, ar trebui să producă o cantitate semnificativă de insulină. Nu este surprinzator, că utilizarea zahărului crește sarcina pancreasului. Din nou, se pare că fulgi de ovăz sunt mai utili.
Să mîncăm sau nu?
Este posibilă eliminarea completă a zahărului din alimentaţie? Teoretic nu poate, cel puțin din motiv că sugarii mai mult de jumătate din aprovizionarea cu energie o iau din lactoza laptelui și aproape că aceasta nu funcționează. Toate cerealele, legumele, fructele și fructele de pădure au glucoză şi fructoză, iar produsele lactate - lactoză.
Dar să punem întrebarea altfel: se poate de exclus din alimentaţia copilului zahărul suplimentar? La fel de a nu adăuga conștient zahăr și zaharoză în produsele alimentare? De a nu mînca sau bea dulciuri, a uita de îngheţată, bomboane, prăjituri, gem, ciocolată, precum și despre multe alte lucruri ...? Raspunsul este simplu: este posibil. Dar este necesar?
Trei surse...
În ceea ce privește valorile dulciurilor în viața omului în general și a copilului în special, există trei aspecte principale:
Dulciurile - sunt:
1) sursa problemelor de sănătate;
2) sursa de energie digerată;
3) o sursă de plăcere.
Discutăm despre fiecare în parte.
Zahărul și sănătatea
Principalul lucru care ar trebui să fie subliniat în legătură cu sănătatea: o cantitate mică de glucide generează mult mai multe probleme decît un surplus.
Rezervele de energie ale organismului copilului în comparație cu organismul mamei și tatălui sunt pur și simplu incomparabile. Efortul fizic, stresul emoţional, bolile, în general, și în special creșterea temperaturii - toate aceste lucruri duc la o necesitate tot mai mare de carbohidraţi, rezervele proprii ale organismului sunt mici, nevoia constantă de carbohidraţi - este semnificativă.
Deficitul de glucide e manifestat de o schimbare semnificativă a metabolizmului. Ca o sursă de energie, corpul începe să folosească grăsimile, care sunt prezente în cantităţi suficiente, la un număr foarte mic de copii. În plus, în metabolismul energetic sunt incluşi mulţi aminoacizi, iar aceştea sunt necesari pentru altceva - pentru sinteza proteinelor, adică pentru creștere.
Excesul de carbohidrați, iar de cele mai multe ori aceasta este o chestiune de zaharuri în exces, ce duce la formarea ţesutului adipos, dar pentru ca acest lucru să se întîmple, sarcina carbohidraților ar trebui să fie destul de semnificativă. Manifestarea extremă a unor astfel de excese poate duce la obezitate.
Boala cea mai bine-cunoscută asociată cu afectarea metabolismului glucidic – diabetul zaharat. Cauzele bolii pînă în prezent rămîn o taină, dar în orice manual nu există nici o dovadă a faptului că dezvoltarea diabetului e asociată cu consumul de dulciuri.
Dar impactul de zaharuri asupra cariilor - s-au dovedit în mod convingător. Glucoza și zaharoza cu participarea activă a microbilor, care locuiesc în caviatea bucală, formează acizi, care contribuie la distrugerea smalţului dinţilor.
Excesul de zahăr - unul din lucrurile care contribuie la consolidarea proceselor de fermentare în intestin. Consecința acestuia poate duce la dereglări de digestie și de absorbție a anumitor substanțe, ca urmare – apare riscul grav al alergiilor de piele.
Unii medici aduc dovezi convingătoare la prima vedere, datele demonstrează că zahărul este unul dintre factorii care contribuie la hiperactivitate și copii agresivi. Este adevărat faptul, că nu puțini medici, sunt mai puțin convinşi în respingerea acestor date.
Un rezumat preliminar cu privire la problemele zahărului și sănătăţii.
Caracteristica principală a corpului copilului este că metabolismul glucidelor se produce mult mai intens decît la adulți. Copiii, nu doar că asimilează în mod activ carbohidraţii, dar, de asemenea, sunt mai rezistenţi la sarcina carbohidraților. Noi nu mai vorbim despre faptul că pancreasul micuţului Petya este mult mai sănătos, decît un organ similar al tatălui său ... și luînd în considerare toate cele de mai sus, putem concluziona: dulceața suplimentar absorbită de copii, desigur, nu face nici un bine. Dar riscul excesului de dulciuri pentru adulți este de multe ori mai mare.
Zahărul și energia
De îndată ce zahărul - sursa de energie digerabilă, regula principală a siguranței relative a absorbției sale – de a crea condiții în care un copil poate cheltui această energie. Copilul, care nu se supraîncălzeşte și se mișcă foarte mult (jocuri active, sport), are destule caracteristici ca probleme cu excesul de energie nu apară. Zahărul nu este compatibil cu un stil de viaţă sedentar, orele în faţa TV sau calculatorului, îmbrăcămintea, care nu oferă posibilitatea de a vă mişca.
Un moment foarte important. În viața copiilor, există momente cînd necesitatea sursei de energie este foarte mare. Competițiile sportive, brainstormingul în curs de pregătire pentru examene, boala. Vorbind despre beneficiile zahărului în aceste condiții - foarte potrivite. Nu în zădar băuturile dulci în cantităţi mari sau o picurătoare cu glucoză - o metodă comună pentru tratamentul bolilor infecţioase acute. Și dacă nu există probleme cu alergia, batonul de ciocolată în noaptea spre examen - nu face rău.
Zahărul și plăcerea
Consumul de dulciuri - o sursă evidentă de plăcere. În cazul în care acest proces este reglementat și nu cauzează probleme de sănătate, atunci de ce să nu primeşti plăcere?
Principalul este ca plăcerea să nu devină un mod de viață și să nu genereze alte probleme.
Prin "alte probleme" – acesta este şi apetitul, sau mai degrabă lipsa lui, și reacțiile alergice specifice la dulciuri, precum și prezența unor probleme reale de sănătate (obezitate, de exemplu).
Concluzii
Capacitatea dulciurilor de a exercita o influență semnificativă asupra stării de sănătate a copiilor noștri este foarte exagerată. Sau aportul de zaharuri - doar un fragment, nu este componenta principală a acestui concept la nivel mondial, ca un stil de viaţă.
Obosit de lupta pentru existență, tatăl poate demonstra dragostea lui pentru copil cumpărînd dulciuri. Și poate că – o excursie la pescuit. În primul caz, copilul îşi va petrece ziua de odihnă, mîncînd bomboane la televizor, în al doilea ... Ce este mai bine? Ce este mai util? Cine este de vină? Sunt bomboanele?
Torturile nu apar în casa pur şi simplu. Le aduc adulții. În cazul în care copilul dumneavoastră are surplus în greutate sau lipsa poftei de mîncare, în cazul în care el nu face sport și nu merge la aer proaspăt, se pune întrebarea: de ce în casă au apărut dulciurile menționate? Poate că trebuie să rezolvăm mai întîi problema pedagogică, să organizăm un mod de viaţă sănătos și apoi mai tîrziu să-i răsfăţăm cu bunătăţi?
Dulciurile - cel mai simplu, cel mai accesibil și cel mai primitiv mod de a oferi bucurie unui copil. Există și alte modalități. Solicitarea altor activităţi necostisitoare, de timp și resurse - de recreare comune şi active ca: schi, ciclism, îmbrăcămintea comodă şi lejeră, și mult mai mult, care permite cheltuirea energiei într-o aşa cantitate, încât nici o bomboană sau ciocolată nu va avea prea multă importanţă.
Autor: E.O. Komarovskii
Sursa: www.komarovskiy.net
