Atunci când alegem un produs, fie că este vorba de alimente, cosmetice, detergenţi, îmbrăcăminte sau chiar jucării, suntem asaltaţi de oferte care ne ”vorbesc” în diferite moduri despre sănătate. Interesul pentru produsele naturale a crescut exponenţial în ultimii ani. Sănătatea noastră şi a copiilor noştri a devenit, astfel, o responsabilitate socială, alături de protejarea mediului şi consumul responsabil de produse.
Înainte de toate este important să ştim că diferenţa între ”bio”, ”ecologic” şi ”organic” este doar de terminologie – toţi aceşti termeni făcând referire la produse similare – în cultivarea, creşterea sau realizarea cărora nu s-au folosit substanţe chimice de sinteză, nu au avut lor intervenţii de natură genetică sau de stimulare a creşterii, iar provenienţa acestora este certificată de către instituții autorizate.
În Republica Moldova și România se utilizează terminologia de ”Agricultură Ecologică” (cu prescurtarea ”AE”), în timp ce termenul ”organic” este folosit în SUA şi Canada, iar în spaţiul european este preferată atât titulatura de ”bio” (de la biologic), cât şi ”eco” (de la ecologic).
Eticheta de ”produs natural” induce, însă în eroare consumatorul, nefiind un termen reglementat legislativ, sub umbrela produselor ”100% naturale” putând fi comercializate orice produse, cu conţinut de aditivi şi conservanţi alimentari, fără a fi neapărat de calitate şi deseori nefiind certificate ecologic!
În doar câţiva ani, piaţa de produse alimentare şi cosmetice a suferit modificări semnificative, tot mai mulţi consumatori descoperind avantajele atât pentru sănătate, cât şi pentru protejarea mediului înconjurător, a produselor ecologice.
Produsele organice sunt sigure pentru sănătatea noastră?
Este adesea dificil să verificăm compoziţia exactă a produselor pe care le folosim, fie ele alimentare sau cosmetice. În genere, etichetele acestor produse ne oferă informaţii sumare cu privire la sursa şi procentul de ingrediente naturale folosite în compoziţia lor.
Dar putem şti cu certitudine că sunt mai inofensive pentru organism?
Până în anul 2002, statele lumii au urmat norme variabile pentru certificarea şi etichetarea produselor ecologice. Ulterior acestei date au apărut primele reglementări internaţionale stricte cu privire la standardele de cultivare şi prelucrare a acestor produse. Pentru a primi certificarea de ”produs ecologic”, o cultură trebuie să parcurgă o perioadă de conversie de minimum 2 ani, să fie produsă fără pesticide, îngrăşăminte, nămol de epurare sau radiaţii ionizante, fără să fie folosite organisme modificate genetic, iar respectarea acestor norme este verificată periodic de către instituții de certificare acreditate.
Produsele ”bio” se deosebesc și prin gust?
Cu toţii apreciem calitatea şi gustul autentic al roşiilor de sezon, incomparabil superioare roşiilor de seră, disponibile în restul anului în marile magazine. Dincolo de gust, ”roşiile de grădină” – aşa cum sunt numite popular soiurile de roşii autohtone, aduc numeroase beneficii pentru sănătate. Şi acesta este doar un exemplu. Din păcate însă, specialiştii de mediu estimează că în ultimul secol s-a pierdut aproximativ 75% din diversitatea genetică a culturilor agricole. Industria alimentară se sprijină în mare măsură pe cultivarea intensivă a unui număr limitat de varietăţi ale soiurilor de legume şi fructe; cartoful, de pildă, domină piaţa agroalimentară cu doar câteva soiuri oferite spre consum, în timp ce alte sute de soiuri, cândva disponibile, acum au dispărut cu desăvârşire.
Sursa: aradon.ro