Ceslava Bodiu pregătește cele mai inedite și sănătoase lunch-uri pentru copil

Ceslava Bodiu, moldoveanca stabilită în Japonia, cunoscută drept fondatoarea grupului “Gustoșel”, nu gătește doar torturi de la care nu-ți poți lua ochii, dar și lunch-uri pentru fiul ei, care-ți lasă gura apă. Am fost curioși să aflăm cât de des face mâncare la caserolă, cât timp îi ia să decoreze prânzul copilului, dar și cum arată un “o-bento” perfect.

 Ce este “o-bento”?

“O-bento” capătă o perspectivă deosebită, specifică Japoniei, atunci când vine vorba despre lunch box-urile copiilor de grădiniță, preparate de mame în fiecare dimineață.

Este o adevărată cultură, o normă a societății să arăți copilului cât de mult ești implicat, cât de mult îți pasă de el, (printre alte moduri de exprimare, desigur), preparând cel mai frumos “bento” care să-i aducă admirație la școală.

Dimineața mamele petrec un răgaz considerabil decorând “bento”-urile copiilor, încercând să-i facă pe cei mici să mănânce cu plăcere mâncare sănătoasă, gătită acasă, încorporând legume de tot felul.

Și reușesc, în majoritatea cazurilor!

În esență, “bento” este un îndemn la o viață sănătoasă bazată pe o alimentație echilibrată pe care o poți avea în orice loc și moment al zilei.

Iar un “kyara-bento” spectaculos este o cale sigură spre succes și integrare în colectiv atât în rândul copiilor, cât și a mamelor (care urmează să aibă multe activități împreună legate de grădiniță).

 Cum trebuie să arate “bento-boxul” perfect?

Conținutul unei “Bento-box” trebuie să respecte principiile mariajului perfect între formă și funcție și trebuie să cuprindă alimente în 5 culori distincte.

Alimentele din bento trebuie pregătite în 5 tehnici de gătit diferite – fierte la abur, prăjite, murate, fripte pe grătar sau călite.

Un “Bento” tradițional japonez include o porție generoasă de orez japonez (40%), lipicios și ușor dulceag, diferit la gust față de orezul pe care-l folosim în Moldova, 30% carne, pește, tofu sau ouă, 20 % garnitură din legume proaspete, gătite sau murate și 10% desert sau fructe de sezon.

 Care produse sunt interzise în grădinițele din Japonia?

În grădinița pe care o frecventăm noi este interzis consumul de dulciuri, fructe sau orice fel de băuturi dulci, sucuri, iaurturi, supe.

La începutul anului de învățământ, fiecare mamă am primit câte o broșură din care să învățăm cum să ne organizăm timpul de preparare și să construim stocul de mâncare disponibilă rapid (semifabricate congelate).

În cazul unui bento stocul este o metodă foarte bună de a câștigă timp și umple jumătate de caserolă, lăsând cealaltă jumătate pentru alte alimente proaspete sau gătite recent, reducând considerabil timpul de pregătire.

Eu nu prea obișnuiesc să congelez mâncarea, poate doar colțunași sau niște chifteluțe. Gătesc mai simplu, însă întotdeauna proaspăt și din ingrediente de calitate. În fiecare prânz includ neapărat legume. 

 Ce fac mămicile fără inspirație?

Cum în Japonia atenția pentru detaliu depășește orice limita imaginată de noi și credința că mâncarea trebuie să încânte ochiul întâi este de căpătâi, “bento” și-a creat în jurul său o întreagă industrie: cărți de rețete destinate exclusiv prânzului la pachet, emisiuni TV unde explică cum să aranjezi alimentele în caserolă, pentru cei neinițiați există accesorii și dispozitive speciale pentru pregătirea rapidă, ingrediente gata preparate ce necesită numai “asamblare”, caserole, cupe pentru compartimentare, forme și tipare pentru artistul gastronomic din fiecare japonez!

În orice magazin există și un compartiment dedicat acestei activități care merită o privire pentru câte minunății sunt în Japonia când vine vorba de gătit “bento”! Și desigur, desenele animate preferate de copil pot servi ca o sursă nesecată de inspirație.

 Cum de reușesc mamele japoneze să combine viață profesională cu cea de familie?

Tradiția niponă definește în mod primar femeile ca soții și mame bune, deoarece cele mai multe dintre ele (70%) renunță la locul de muncă odată ce se căsătoresc, pentru a putea avea grijă de familie și ulterior de copii.

Pentru mamele care lucrează, există grădinițe de stat “hoykuien” în care copiii sunt hrăniți și au un program mai lung decât în grădinițele particulare “youchien”, unde de regulă merg copiii mamelor casnice.

Cunosc însă și mame ai căror copii frecventează grădinițe de tip “hoikuien”, însă îi trimit cu prâzul de acasă, deoarece aceștia refuză să mănânce mâncarea de la grădiniță.

 Care este părerea ta despre această tradiție?

Personal mi se pare inteligent și util sistemul japonez de prânz la pachet pentru grădinițe și școli, e mai sigur, sănătos și echilibrat, plus că mai bucură și ochii micilor capricioși.

Cred că ar fi o idee bună și pentru mamele care se plâng mereu de calitatea alimentației în instituțiile de învățământ din Moldova.

Sursa: Mamaplus.MD