Copilul s-a îmbolnăvit: febră, guturai sau tuse. Cel mai probabil, așa se manifestă unul dintre virușii gripali sau paragripali, infecția adenovirală, rinovirală, rotavirală sau enterovirală. Cauza principală a caracterului sezonier al infecțiilor aerogene este că în perioada rece a anului copiii petrec mai mult timp în încăperi, interacționând unii cu alții.
Astfel, influența factorilor naturali se îmbină strâns cu acțiunea celor sociali și casnici. Pe lângă fluctuațiile sezoniere ale îmbolnăvirilor, infecțiile aerogene se caracterizează prin așa-numita periodicitate a epidemiilor. Ce au în comun aceste infecții și cum decurg ele? Despre simptomele și tratamentul virozelor respiratorii acute la copii ne-a povestit medicul infecționist Ivan Vaculin.
Ce înseamnă infecţii virale respiratorii acute? Care sunt cauzele răspândirii acestora?
Infecţiile virale respiratorii acute sunt un grup de boli foarte asemănătoare după simptomatica lor, care afectează în general căile respiratorii. Sursa infecţiei este omul bolnav, care elimină virusul. Calea principală de răspândire a infecţiei este cea aerogenă, adică virozele respiratorii se răspândesc de obicei prin aer – strănut, tuse sau contact apropiat în timpul comunicării. O altă modalitate de transmitere a infecţiei este cea alimentară, mai des prin intermediul mâinilor murdare.
Care este perioada de incubare a infecţiilor virale respiratorii acute? Şi care sunt şansele de îmbolnăvire?
Perioada dintre infectare şi apariţia primelor semne ale virozelor respiratorii este destul de scurtă – de la câteva ore până la câteva zile, dar nu mai mult de 3-4. Nu este obligatoriu ca micuţul să se îmbolnăvească dacă a intrat în contact cu o persoană bolnavă. Sistemul imunitar puternic al unor copii nu permite virusului să pătrundă în organism şi să se dezvolte. Şansele de îmbolnăvire cresc dacă micuţul suferă de boli cronice, s-a suprarăcit sau trăieşte într-un mediu ecologic nefavorabil – în aceste condiţii virusul pătrunde cu uşurinţă în căile respiratorii şi copilul se îmbolnăveşte.
Care sunt cele mai răspândite tipuri de viruşi, precum şi simptome ale infecţiilor virale acute?
Voi începe prin a spune că există un număr foarte mare de agenţi patogeni ai infecţiilor virale acute – peste 200! Cei mai răspândiţi sunt gripa, paragripa, infecţiile adenovirală şi rinovirală. Dar oricum s-ar numi virusul care declanşează infecţia, simptomele sunt întotdeauna aceleaşi.
La început apar simptomele „generale comune”, adică semnele care pot fi caracteristice diferitor maladii infecţioase. Copilul devine pasiv sau, din contra, neliniştit, capricios, deseori refuză să mănânce. Alte simptome comune sunt durerile de cap, durerile de muşchi, slăbiciunea, umflarea nodurilor limfatice. Problema este că micuţii fie în general nu pot spune ce simt, fie nu pot explica exact ce îi doare.
Un simptom caracteristic al infecţiilor respiratorii acute este creşterea temperaturii corpului. Ea poate fi foarte diferită – de la +37 °С până la +38–39 sau chiar până la +40 °С, în cazul gripei. De obicei semnele febrei sunt ochii roşii, inflamaţi sau prea strălucitori, frisoanele, hiperhidroza.
Dacă micuţul are nasul înfundat, îl doare gâtul şi tuşeşte, sunt acestea semne ale unei infecţii respiratorii acute?
Cele mai răspândite manifestări ale infecţiilor respiratorii la copii sunt nasul înfundat, guturaiul şi, desigur, durarea în gât. Părinţii vor observa că micuţul respiră pe gură, şi nu pe nas. Apoi începe să curgă nasul. Părinţii atenţi vor remarca faptul că micuţul înghite mai rar saliva, iar aceasta îi curge mai abundent din guriţă. Având în vedere că simte dureri la înghiţire, în timpul alimentării copilul este de regulă mai neliniştit, se încreţeşte atunci când înghite sau în general refuză să mănânce.
Vorbiţi-ne despre simptomele caracteristice diferitor tipuri de maladii virale.
Pentru gripă este caracteristic debutul brusc, cu simptome generale pronunţate – slăbiciune, durere puternică de cap şi de muşchi, febră. Semnele afectării căilor respiratorii, precum tusea sau guturaiul, apar abia peste câteva zile.
În cazul infecţiei rinovirale starea generală de sănătate este satisfăcătoare, în schimb chiar din primele zile după contactarea virului apar eliminări abundente de mucoasă nazală – guturaiul sau rinita.
Pentru infecţia adenovirală este caracteristică inflamarea puternică a faringelui şi a membranei mucoase a ochiului, numită conjunctivită.
Dacă infecţia respiratorie este cauzată de paragripă, tusea prezintă particularităţi specifice. Ea aminteşte de lătratul unui câine, fiind numită „tuse lătrătoare”. În această situaţie poate apărea stenoza laringelui, iar copilul întâmpină dificultăţi respiratorii sau chiar se sufocă.
Meningita este şi ea o infecţie virală respiratorie acută? Ce reprezintă aceasta?
Infecţia meningococică este o boală infecţioasă acută cauzată de meningococi, care se transmite pe cale aerogenă şi care decurse sub diverse forme clinice. Numărul de îmbolnăviri creşte de obicei în perioada de iarnă-primăvară, punctul critic fiind atins în ianuarie-februarie.
Care pot fi consecinţele meningitei?
Meningitele sunt însoţite de inflamarea membranei de protecţie a creierului şi măduvei spinării, cauzată de viruşi şi bacterii. Complicaţiile se pot dezvolta sub formă de: în cazul adulţilor – pierderea uzului, copiii pot rămâne surdo-muţi, iar în cazuri rare – chiar paralizaţi.
Sfatul medicului: Nu încercaţi să vă trataţi singuri, chemaţi de urgenţă medicul la domiciliu sau apelaţi serviciul medical de urgenţă. Cu cât mai devreme copilului i se va acorda ajutor medical calificat, cu atât mai rapide şi mai eficiente vor fi rezultatele.
Povestiţi-ne despre măsurile de profilaxie a acestei maladii virale periculoase.
Evitaţi suprarăcirile, călătoriile cu copilul în transportul public, frecventarea evenimentelor la care participă multă lume, a magazinelor, a saloanelor de coafură şi a altor locuri aglomerate, plimbaţi-vă mai mult în spaţii deschise, la aer curat.
Evenimentele de sărbătoare legate de naşterea copilului trebuie desfăşurate, de preferabil, în afara apartamentului unde se află acesta. Să nu uităm nici de călirea organismului: duşurile cu apă rece, respectarea programului zilei cresc rezistenţa organismului. Dragi părinţi, reţineţi! Trebuie să utilizaţi măşti de unică folosinţă odată cu apariţia primelor semne de îmbolnăvire!
Există anumite particularităţi neplăcute ale infecţiilor respiratorii acute?
Printre viruşii răspândiţi în perioada rece a anului există un grup specific: viruşi care afectează nu doar căile respiratorii superioare, ci şi mucoasa tractului gastrointestinal – rotaviruşii şi enteroviruşii. Odată ajunşi în organism, aceşti viruşi afectează mucoasa stomacului şi a intestinului subţire, de unde şi simptomele caracteristice – voma şi diareea. Infecţiile rotavirale şi enterovirale se tratează simptomatic: se recomandă consumul sporit de lichide pentru prevenirea deshidratări, preparate împotriva greţurilor, enzime, dietă specifică.
Care maladii mai sunt caracteristice perioadei de iarnă?
Aş putea menţiona câteva afecţiuni. Prima este herpesul simplu, o boală infecţioasă provocată de virusul herpes simplex, care se transmite preponderent pe cale aerogenă. Această boală poate decurge fără manifestări perioade îndelungate, având acutizări periodice, care se manifestă clinic prin apariţia unor umflături apoase pe piele sau membrane mucoase, precum şi prin posibilitatea de extindere a proceselor inflamatorii. Este mai frecventă în perioada rece a anului şi nu depinde de sexul sau ocupaţia persoanelor. Receptivitatea de a contracta această boală este înaltă, ocupând, după frecvenţă, al doilea loc, după infecţiile virale respiratorii acute.
A doua, destul de gravă, este mononucleoza infecţioasă. Infectarea se produce doar în cazul unui contact foarte apropiat cu bolnavul, pe cale aerogenă. Se îmbolnăvesc mai des copiii. Cazuri de îmbolnăviri se atestă anul împrejur, punctul critic fiind începutul iernii.
Care sunt particularităţii tratamentului bolilor virale acute?
Cel mai important aspect în tratamentul acestor boli este administrarea lui la timp. De regulă, dacă tratamentul răcelii a început la timp, aceasta are o durată scurtă şi nu comportă consecinţe negative. O atenţie sporită în lupta împotriva infecţiilor virale trebuie acordată alimentaţiei, consumului de lichide, asigurării în cameră a unui microclimat confortabil şi, desigur, regimului.
Cum trebuie desfăşurate măsurile de profilaxie a maladiilor virale acute?
Profilaxia virozelor acute poate cuprinde:
- Alimentaţia corectă. Pentru a nu ne îmbolnăvi de gripă şi răceală, trebuie să acordăm preferinţă alimentelor uşoare, care se asimilează uşor, bogate în vitamine.
- Călirea organismului. Frecţiile cu prosoape umede, duşurile contrastante, băile de soare şi de aer sunt foarte folositoare pentru întărirea imunităţii.
- Modul de viaţă. Trebuie să ducem un mod de viaţă sănătos, să renunţăm la vicii, să practicăm sportul, odihna activă la aer liber. Astfel vom fi protejaţi de gripe şi răceli.
Aveţi grijă de imunitatea Dumneavoastră şi viruşii vor trece pe alături!
Interviu realizat de Cristina Scripnic
