Medicii atenționează: Cele două boli grave de care poți suferi și la un an după COVID

Un studiu publicat de revista „Nature” arată că riscul de apariție a bolilor cardiovasculare este mai ridicat chiar şi la pacienții care au trecut prin forme uşoare de COVID-19, timp de cel puțin un an după diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2

Boli cardiovasculare și accident vascular cerebral

Medicul Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovație în Medicină, le recomandă autorităților să pregătească sistemul de sănătate pentru o creştere a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei de COVID-19.

Acesta a analizat un studiu publicat în „Nature”, potrivit căruia insuficiența cardiacă şi accidentul vascular cerebral sunt mai frecvente la persoanele care au avut COVID-19, faţă de cele care nu s-au infectat niciodată cu SARS-CoV-2.

„Riscul de apariție a bolilor cardiovasculare timp de cel puțin un an după diagnosticul de infecție cu SARS-CoV-2 este mai ridicat chiar şi la pacienții care au trecut prin forme uşoare de COVID-19. Riscul este ridicat şi la persoanele cu vârste sub 65 de ani şi care nu prezintă factori de risc adiționali, precum obezitatea, diabetul sau fumatul. În acest context, sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească de o creştere a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei COVID-19”.

Studiul publicat de „Nature” şi analizat de medic a fost realizat după ce au fost monitorizate peste 150.000 de persoane.

„Dincolo de primele 30 de zile de la infecție, persoanele cu COVID-19 prezintă un risc crescut de apariție a bolilor cardiovasculare incidente care acoperă mai multe categorii, inclusiv tulburări cerebrovasculare, disritmii, boli cardiace ischemice şi non-ischemice, pericardită, miocardită, insuficiență cardiacă şi boala tromboembolică.

Aceste riscuri şi sarcini au fost evidente chiar şi în rândul persoanelor care nu au fost internate în timpul fazei acute a infecției şi au crescut gradat în funcție de mediul de îngrijire în faza acută (nespitalizați, internați şi internați la terapie intensivă)”, se arată în studiul care a analizat starea pacienților timp de un an.

Cu ce vine varianta BA.2 a Omicron

Pe de altă parte, virusul BA.2 – o subvariantă a Omicron – nu doar se răspândeşte mai repede, ci poate provoca, de asemenea, o formă mai severă de boală şi pare capabil să contracareze unele dintre armele-cheie împotriva COVID-19, sugerează noi cercetări, citate de CNN.

Mai mult, virusul BA.2 pare să reacționeze mai puțin la vaccin şi ar fi oarecum rezistent la unele tratamente, inclusiv Sotrovimab, anticorpul monoclonal care este utilizat în prezent împotriva Omicron. „Ar putea fi un virus mai periculos decât BA.1 şi ar putea fi capabil să se transmită mai repede şi să provoace boli mai grave”, a comunicat dr. Daniel Rhoads, şeful Secției de microbiologie de la Clinica Cleveland din Ohio.

Rhoads a analizat studiul, dar nu a fost implicat în cercetare. Unii cercetători consideră că acestă variantă a virusului trebuie monitorizată mai îndeaproape. „După cum probabil ştiți, BA.2 se numeşte «Omicron ascuns», deoarece testele PCR nu îl identifică (…). Prin urmare, laboratoarele trebuie să facă un pas suplimentar pentru a descoperi această variantă”, a declarat Kei Sato, cercetător la Universitatea din Tokyo, care a realizat studiul.

Informații contradictorii

BA.2 este cu aproximativ 30%-50% mai contagios decât Omicron, însă există păreri contradictorii cu privire la severitatea lui. A fost detectat în 74 de țări şi 47 de state din SUA. Spitalizările continuă să scadă în țările unde varianta BA.2 a început să fie ținută sub control, cum ar fi Africa de Sud şi Marea Britanie. Cu toate acestea, în Danemarca, unde BA.2 a devenit principala cauză de infecții, spitalizările şi decesele sunt în creştere, potrivit OMS.

Noul studiu a constatat că BA.2 se poate multiplica în celule mai rapid decât BA.1, versiunea originală a Omicron. De asemenea, celulele se unesc mai repede. Acest lucru permite virusului să creeze aglomerări mai mari de celule, ceea ce este îngrijorător, deoarece, ulterior, aceste aglomerări permit multiplicarea mai rapidă a virusului.