Jumătate din populația adultă a planetei suferă de intoleranță alimentară, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Iar patologia este tot mai întâlnită şi în rândul copiilor. Practic organismul refuză anumite alimente pentru că nu le poate digera suficient. Vărsăturile se numără printre semnele evidente, însă dacă cel mic vă spune că nu-i mai plac anumite mâncăruri, că s-a săturat, deşi abia s-a aşezat la masă, ori că este balonat în fiecare zi, toate acestea pot fi de asemenea simptome ale intoleranței alimentare.
Atunci când vorbim de boala celiacă, adică intoleranță autoimună, lucrurile pot lua o turnură gravă dacă nu sunt tratate la timp şi corespunzător.
„Există situații în care copilul tău este cel mai mic copil din clasă. Mama şi tata au înălțimi în media populației şi acel copil este întotdeauna ultimul, la mare distanță de ceilalți... Poate fi unicul simptom al bolii. Sau sunt copii care au anemie, doar anemie.”, susține dr. Alina Pop, medic primar pediatru.
Analizele de sânge care ne dau răspunsuri în foarte multe situații, sunt foarte utile în acest caz.
„Sunt utile şi absolut obligatorii. La intoleranță la gluten, spre deosebire de alte intoleranțe și alergii, este esențial, practic este momentul critic, acela de a nu iniția dieta înainte de a face analize. Pentru că dacă ai inițiat dieta, chiar dacă acel copil are acea afecțiune mai serioasă, boala celiacă, el devine un copil tratat şi atunci analizele vor fi normale.”, a mai adăugat dr. Alina Pop, medic primar pediatru.
Fără un diagnostic și un tratament adecvat, intoleranțele alimentare pot duce în timp la deteriorarea țesuturilor. Dacă sesizezi o reacție a copilului tău la ceva din alimentație, primul pas este să cauți motivul.