Potrivit celui mai recent studiu publicat în revista Nature, o echipă de cercetători a descoperit cinci gene asociate formelor grave de COVID-19, ceea ce permite sugerarea unor potențiale tratamente.
Cercetarea, realizată prin studierea ADN-ului a 2.700 de pacienți internați la ATI în Marea Britanie, oferă indicii asupra mecanismelor care generează forme grave ale bolii, enunță obiective ale dezvoltării unor medicamente și estimează că unele deja existente ar putea ajuta la recuperarea pacienților COVID în stare gravă. Echipa care a realizat cercetarea este de părere că testele clinice trebuie axate pe medicamentele care vizează aceste căi antivirale și antiinflamatorii specifice.
Afectarea plămânilor este provocată de propriul sistem imunitar
Studiul sugerează că formele grave de COVID-19 au la bază cel puțin două mecanisme biologice, și anume: tipul apărării antivirale înnăscute și procesele inflamatorii dezvoltate de bolnav. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, la fel ca în cazul septicemiei și a gripei, când vine vorba de COVID-19, afectarea plămânilor este provocată de propriul nostru sistem imunitar, nu de virus.
Diferențe au fost descoperite în genele IFNAR2, TYK2, OAS1, DPP9 și CCR2, ceea ce explică, în mare măsură, de ce unele persoane dezvoltă forme grave de coronavirus, iar altele sunt mai puțin afectate.
După identificarea genelor, echipa de cercetare a putut estima efectul tratamentelor la pacienți, întrucât unele variante genetice răspund anumitor medicamente într-o manieră similară. S-a observat astfel că o diminuare a activității genei TYK2 protejează împotriva infectării cu noul coronavirus și că medicamente antiinflamatoare din categoria inhibitoarelor JAK produc acest efect.
Același studiu mai sugerează că o creștere a activității genei INFAR2 creează „probabil” protecție în fața noului coronavirus, fiindcă ar putea imita efectul tratamentului cu interferon.