Orice părinte râvnește la un viitor fără griji pentru copilul său și se străduiește să-și educe copilul în așa fel încît acesta să devină, dacă nu un rockefeller, măcar un om asigurat, care să se poată întreține. Cum poate fi educat în țara noastră un copil din punct de vedere financiar și ce greșeli comit cetățenii Moldovei în planificarea bugetului ne-a relatat Boris Șapovalov, director Centrului de formare a imaginii personale, consulting și dezvoltare umană, doctor în filozofie, autor a mai multe cărți despre bani.
Conceptul de educație financiară este neclar și straniu pentru compatrioții noști. Majoritatea dintre ei nici nu au auzit despre așa ceva. Spuneți-ne ce este educația financiară și de ce avem nevoie de ea?
Aș începe dialogul nostru cu noțiunea de pricepere financiară. Dacă e să vorbim pe înțelesul tuturor, aceasta este priceperea de a distribui, de a economisi și de a înmulți banii. Iată anume aceasta le lipsește cetățenilor noștri. Pentru generațiile mai mari, care s-au născut în perioada Uniunii Sovietice, era totul clar – salariu standard, pensie standard, nici nu era vorba de vreun principiu economic, iar economiile se depuneau la Banca de Economii URSS. Persoanele care s-au născut cu vreo de 25 de ani în urmă se ciocnesc de multe principii necunoscute, precum investițiile, depunerile bancare, procente, dividende – pentru mulți acestea sunt o abracadabra. De aceea, vrem sau nu vrem, trebuie să dobîndim anumite cunoștințe economice. Nu trebuie să inventăm roata, există suficientă literatură de specialitate în limbile rusă și română, care explică totul destul de clar. De aceea, pentru persoanele care vor să se informeze în domeniul finanțelor și să transmită aceste cunoștințe copiilor lor, nu este nimic complicat.
Pentru a poseda o cultură financiară, trebuie să cunoști legile banilor. Eu mă ghidez după cea mai simplă clasificare, expusă în cea mai populară carte a lui George Clason „Cel mai bogat om din Babilon”. Așadar, cultura financiară se bazează pe 5 legi fundamentale privind banii. Prima lege – pune deoparte 10 procente din salariul tău, adică banii vin spre cei care știu să economisească și să strângă a zecea parte din câștig pentru viața familiei și pentru viitor. Legea a doua – întoarce datoriile: după ce ai depus a zecea parte din câștig pentru viitor, 20 de procente din banii rămași repartizați-i pentru întoarcerea datoriilor, iar 70 de procente lăsați-i pentru cheltuielile curente. Legea a treia – banii trebuie puși în acțiune, să lucreze intensiv pentru stăpânul lor, adică trebuie investiți, ca să aducă venit.
Legea a patra – investiți banii după ce ați consultat un specialist. Legea a cincea –banii se tem de oamenii proști, zgârciți și minciunoși, care visează să se îmbogățească peste noapte. Legea a cincea trebuie completată – ajută-i pe cei săraci, e vorba de binefacere. Dacă le vei transmite copiilor aceste cunoștințe, va fi suficient.
De la ce vârstă e normal să se bună bazele educației financiare a copiilor?
Începeți să informați copiii despre bani și despre aspectele financiare, precum și să să le formați anumite deprinderi financiare pe la vârsta de 5 ani. Anume între 5 și 8 ani copilul trebuie învățat să gestioneze banii, să i se explice valoarea și semnificația banilor, să deosebească dorințele de necesitățile reale. La această vârstă se formează cunoștințele despre etică și etica financiară. Cam la această vârstă copilul poate deprinde cunoștințele de bază ale culturii financiare.
Cum trebuie de procedat în cazurile în care copii fac nazuri atunci când mergeți la cumpărături într-un magazin și insistă să le cumpărați tot ce vor?
Desigur că apare întrebarea dacă trebuie să-i spuneți copilului că nu vă permiteți să cumpărați această jucărie, pentru că este foarte scumpă. Da, adulții trebuie să le spună anume acest lucru, pentru că nu se poate altfel. Răspunzând astfel, îi formați copilului cunoștințe despre prețul lucrului, valoarea și semnificația banului. Astfel îl învățați să deosebească dorința de necesitate. Puteți să-i spuneți acestuia că achiziționarea unei jucării noi nu este prevăzută în lista voastră de cumpărături, că banii sunt necesari pentru cumpărarea alimentelor, hainelor. E nevoie să-i explicați clar și pe înțelesul lui pentru ce veți cheltui banii. Nu cred că micuțul va vrea să stea flămând 3 zile sau să rămână o lună întreagă fără înghețată. Trebuie să-i oferiți copilului o alternativă și va înțelege. Dacă veți proceda de fiecare dată astfel, atunci nu vor apărea complicații.
Persoanele care oferă ultimii bani pe jucării nu procedează corect și-i formează copilului o viziune incorectă asupra banilor.
Ce greșeli comit cetățenii țării noastre la repartizarea bugetului, pe care le preiau și copiii?
Cetățenii țării noastre nu respectă prima lege – să pună deoparte 10 procente din câștig, aceasta e greșeala principală. Cum primesc salariul, îl cheltuiesc – pentru produse alimentare, întreținere, parcare etc., și din ceea ce a rămas încearcă să trăiască. Dacă nu fac economii, nu rămâne nimic, pentru că oricâți bani ar avea un om, nu vor fi suficienți – cerințele omului sunt nelimitate.
A doua greșeală – datoriile. Ne-am obișnuit să trăim pentru altcineva, după legile dictate de publicitate și de îndemnurile merceologilor. Scopul lor este să ne ia banii câștigați cu multă muncă, iar din cauza publicității facem împrumuturi.
Care sunt principalele greșeli ale educației financiare?
Copiii își imită părinții. Dacă părinții nu știu cum funcționează legile banilor și le încalcă ei înșiși, astfel vor crește și copiii. Noi nu-i învățăm pe copii cum să gestioneze corect banii.
Mai există un aspect deosebit – atitudinea incorectă față de bani – începem să răsplătim comportamentul corect sau notele bune. Din păcate, această greșeală este comisă de majoritatea tinerilor părinți. Aceasta este greșit și periculos, iar la vârsta adolescenței va trebui să aveți o discuție serioasă pe această temă. Dacă îi veți plăti copilului pentru un comportament bun sau pentru notele mari, atunci riscați să creșteți un parazit. Această metodă poate fi considerată stupidă sau cel puțin nereușită.
Copilului trebuie să i se spună că, dacă are nevoie de bani de cheltuială, trebuie să-i câștige. A-i câștiga nu prin acțiuni precum aranjarea patului, strângerea jucăriilor, efectuarea curățeniei zilnice, ceea ce și așa reprezintă obligațiile lui. E vorba despre ceea ce nu intră în obligațiile sale zilnice, de exemplu să spele mașina mamei, să ude florile vecinului, să plimbe câinii vecinului, să facă curat în garajul tatălui. Aceste sarcini suplimentare, pot fi numite un fel de „muncă”, pentru care copilul poate primi recompensă. În afară de aceasta, copilul își va forma o percepție despre muncă. Apoi copilul trebuie luat cu dumneavoastră la serviciu și să-i arătați pentru ce volum de muncă primiți salariu. Și când va programul unei zile de muncă, își va schimba atitudinea față de bani.
Dacă vreți să-l remunerați pentru succese la învățătură sau pentru un comportament bun, mai bine e să mergeți în excursie sau să-i oferiți diferite cadouri. De exemplu, dacă a terminat anul cu note de 9 și 10 – merge la tabără. Adică acest lucru trebuie să fie perceput ca o recompensă pentru anumite merite, dar nu ca o plată pentru un lucru efectuat.
Putem să-i oferim copilului bani de buzunar și cum se face aceasta?
Banii de buzunar i se dau copilului cu o singură condiție, dacă veți respecta anumite reguli– „banii de buzunar nu sunt un salariu și nu este un drept” . Acesta este un instrument care îi ajută pe copii să înțeleagă cum să gestioneze banii. Dacă acest lucru este agreat de părinți, atunci sunt în stare să-i explice copilului principiile familiale de bază – câștigarea banilor, cheltuieli, investiții, economii, binefacere și să stabilească anumite reguli clare cum să cheltuiască banii de buzunar.
Puteți să-i dați banii de buzunar de la vârsta de 6 ani. Trebuie să-i explicați că acești bani sunt prevăzuți pentru o săptămână, dar aceștia nu reprezintă un salariu sau o plată. Aceasta este o modalitate să-ți ajuți băiatul sau fetița să devină independent/ă, și cu cât mai repede el sau ea va începe să gestioneze, cu atât mai devreme în viața lui va apărea o obligație în plus și un privilegiu.
Trebuie să-i puneți pe masă trei cutii – una pentru economii, a doua – pentru cheltuieli, a treia – pentru binefacere. Acest principiu se referă la banii dăruiți de bunica sau bunelul sau de către altcineva. Copilul mic va gestiona banii, de aceea de la început ar fi bine să împărțiți banii în trei părți egale. După care să-i explicați copilului ce reprezintă banii de buzunar și pentru ce pot fi cheltuiți, aducându-le exemplul personal. Puteți să-i spuneți că mama și tata au la fel bani de buzunar – pentru transport, a lua masa la serviciu etc.
Dacă copilul repartizează corect banii de buzunar, puteți să-i oferiți un buget lunar. Dacă nu se descurcă și cheltuiește, de exemplu, banii pentru o săptămână într-o zi, pentru a i se demonstra necesitatea corectitudinii puteți să-l lipsiți de bani o săptămână. Cu ajutorul banilor de buzunar trebuie să-l învățați să numere, să repartizeze banii, să economisească, să împrumute, să-i înmulțească și să-i cheltuiască corect.
Desigur că trebuie să verificați pe ce cheltuiește acești bani. De la început am menționat că banii au rolul de a-l învăța, de aceea trebuie să i se spună cum să-i repartizeze, însă nu cum să-i economisească.
Trebuie implicat copilul la realizarea bugetului familiei?
Desigur, planificarea și alcătuirea bugetului se face cu participarea copilului, chiar de la 5-6 ani. Pe de o parte ca un joc, iar pe de altă parte îi vom acorda acestuia importanță. Astfel, în primul rând, copilul va conștientiza contribuția sa, iar în al doilea rând, conform modelului oferit de părinți, va învața să repartizeze banii pentru cheltuială. Arătați-i copilului cele 10 cutiuțe ale voastre în care sunt repartizați banii pentru odihnă, alimentație, haine etc.
Ce sfaturi le puteți oferi părinților care încep educația financiară a copilului?
Să-i învețe cele 5 legi de bază ale banilor și să aibă răbdare. Dacă părinții le vor respecta, aceștia vor putea deveni bogați și îi vor obișnui și pe copii lor aceste lucruri.
Trebuie să ținem minte că există 4 scenarii de viață. Primul – săraci, cheltuim tot ce am câștigat. Al doilea – când de noi nu depinde nimic și cheltuim tot ce câștigăm. În aceste cazuri, dacă ni se întâmplă ceva – ne îmbolnăvim, ne traumăm, trecem în prima categorie. Al treilea – dacă punem deoparte 10 procente din câștig și ne asigurăm o rezervă financiară, o pernă financiară, suntem într-o oarecare măsură protejați. Și al patrulea – dacă ne îmbogățim, avem și un surplus, și cheltuim mai puțin decât câștigăm și orientăm venitul spre investiții. Depinde de persoană ce scenariu alege și ce exemplu îi oferă copilului.
A pregătit Irina Captelchina
