Deficitul de magneziu, cunoscut și sub numele de hipomagnezemie, este o problemă de sănătate adesea trecută cu vederea. Un studiu de specialitate sugerează că până la 75% dintre persoanele adulte nu își îndeplinesc aportul recomandat. În unele cazuri, deficiența poate fi subdiagnosticată, deoarece semnele evidente nu apar de obicei până când situația devine critică.

Problemele de sănătate asociate cu pierderea de magneziu includ diabetul, absorbția slabă, diareea cronică, boala celiacă și sindromul osos flămând. Persoanele cu alcoolism sunt, de asemenea, expuse unui risc crescut. Află în continuare care sunt primele semne principale ale deficitului de magneziu în organism.

Răsuciri musculare și crampe

Zvâcnirile, tremurăturile și crampele musculare sunt semne ale deficitului de magneziu. În scenariile cele mai grave, deficiența poate provoca chiar convulsii. Oamenii de știință cred că aceste simptome sunt cauzate de un flux mai mare de calciu în celulele nervoase, care supraexcită sau hiperstimulează nervii musculari.

În timp ce suplimentele pot ajuta la ameliorarea contracturilor musculare și a crampelor la persoanele cu deficiență, o revizuire a concluzionat că suplimentele de magneziu nu sunt un tratament eficient pentru crampele musculare la adulții în vârstă.

Rețineți că zvâcnirile musculare involuntare pot avea multe alte cauze. De exemplu, este posibil ca stresul sau prea multă cofeină să le provoace. Ele pot fi, de asemenea, un efect secundar al unor medicamente sau un simptom al unei boli neurologice, cum ar fi neuromiotonia sau boala neuronului motor.

În timp ce mișcările ocazionale sunt normale, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră dacă simptomele persistă.

Tulburări de sănătate mintală

Tulburările de sănătate mintală sunt o altă posibilă consecință a deficitului de magneziu. Acestea includ apatia, care se caracterizează prin amorțeală mentală sau lipsă de emoție. Deficiența înrăutățită poate duce chiar la delir și comă. În plus, studiile observaționale au asociat niveluri scăzute de magneziu cu un risc crescut de depresie.

Oamenii de știință au speculat, de asemenea, că deficiența de magneziu ar putea promova anxietatea, dar lipsesc dovezile directe. Pe scurt, se pare că lipsa de magneziu poate provoca disfuncții nervoase și poate promova condiții de sănătate mintală la unii oameni.

Osteoporoza

Osteoporoza este o tulburare caracterizată prin oase slabe și un risc crescut de fracturi osoase. Numeroși factori influențează riscul apariției osteoporozei. Acestea includ:

  • îmbătrânire
  • lipsa de exercițiu
  • aport alimentar slab de vitamine D și K.

Interesant este că deficiența de magneziu este, de asemenea, un factor de risc pentru osteoporoză. Deficiența ar putea slăbi oasele direct, dar scade și nivelul de calciu din sânge, principalul bloc de construcție al oaselor.

Studiile efectuate la șobolani confirmă faptul că epuizarea dietetică a magneziului duce la reducerea masei osoase. Deși nu s-au făcut astfel de experimente care să implice oameni, studiile au asociat aportul slab de magneziu cu densitatea minerală osoasă mai mică.

Oboseală și slăbiciune musculară

Oboseala, o afecțiune caracterizată prin epuizare fizică sau mentală sau slăbiciune, este un alt simptom al deficitului de magneziu. Rețineți că toată lumea devine obosită din când în când. De obicei, înseamnă pur și simplu că trebuie să te odihnești. Cu toate acestea, oboseala severă sau persistentă poate fi un semn al unei probleme de sănătate. Deoarece oboseala este un simptom nespecific, cauza sa este imposibil de identificat dacă nu este însoțită de alte simptome.

Un alt semn mai specific al deficitului de magneziu este slăbiciunea musculară, cunoscută și sub numele de miastenie.

Tensiune arterială crescută

Studiile la animale arată că deficiența de magneziu poate crește tensiunea arterială și poate promova tensiunea arterială crescută, care este un factor de risc puternic pentru bolile de inimă. În timp ce dovezile directe lipsesc la oameni, mai multe studii observaționale sugerează că nivelurile scăzute de magneziu sau aportul alimentar slab pot crește tensiunea arterială.

Astm

Deficiența de magneziu este uneori observată la persoanele cu astm bronșic sever. În plus, nivelurile de magneziu tind să fie mai scăzute la persoanele cu astm decât la persoanele care nu au această afecțiune. Cercetătorii cred că lipsa de magneziu poate provoca acumularea de calciu în mușchii care căptușesc căile respiratorii ale plămânilor. Acest lucru determină restrângerea căilor respiratorii, ceea ce face ca respirația să fie mai dificilă.

Bătăi neregulate ale inimii

Aritmia cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii se numără printre cele mai grave simptome ale deficitului de magneziu Simptomele aritmiei sunt ușoare în majoritatea cazurilor. Adesea, nu are deloc simptome. Cu toate acestea, la unii oameni, poate provoca palpitații cardiace, care sunt pauze între bătăile inimii.

Alte simptome posibile ale aritmiei includ:

  • amețeală
  • dificultăți de respirație
  • dureri în piept
  • leșin

În cele mai severe cazuri, aritmia poate crește riscul de accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Oamenii de știință cred că un dezechilibru al nivelurilor de potasiu în interiorul și în exteriorul celulelor musculare ale inimii poate fi de vină, o afecțiune asociată cu deficiența de magneziu.