Răcelile pe care le-ai avut în trecut ar putea oferi o anumită protecție împotriva COVID-19, potrivit unui studiu

Răcelile sezoniere pot fi destul de problematice, dar, în contextul pandemiei COVID-19, acestea pot oferi un beneficiu nesperat. Mai precis, cele mai recente cercetări sugerează că răcelile pe care le-ai avut în trecut ar putea oferi un anumit grad de protecție împotriva infecției respiratorii cu virusul SARS-CoV-2. 

Studiul care prezintă această legătură a fost demarat de experți în boli infecțioase de la Centrul Medical al Universității din Rochester, iar oamenii de știință susțin și faptul că imunitatea împotriva COVID-19, obținută în urma răcelilor anterioare, poate dura pe o perioadă mai lungă de vreme, posibil chiar pe durata întregii vieți. 

Studiul a fost publicat în revista de specialitate mBio, și este primul care arată faptul că virusul SARS-Cov-2, responsabil pentru boala COVID-19, induce celule B de memorie, care sunt celule ale sistemului imunitar cu o durată de viață lungă care au rolul de a detecta agenții patogeni, de a crea anticorpi pentru a-i distruge și de a le memora pentru viitor.  Așadar, data viitoare când agentul patogen încearcă să pătrundă în organism, aceste celule B de memorie pot interveni foarte devreme pentru a elimina infecția înainte de a se instala. 

Deoarece celulele B de memorie pot supraviețui pentru zeci de ani, acestea ar putea oferi protecție împotriva virusului SARS-CoV-2 supraviețuitorilor COVID-19, în eventualitatea expunerii la virus din nou. Cu toate acestea, este nevoie de cercetări mai amănunțite pe acest subiect pentru a se putea confirma descoperirile.  

Studiul este, de asemenea, primul care raportează reactivitatea celulelor B de memorie, ceea ce înseamnă că aceste celule, odată ce au atacat, în trecut, răceli cauzate de alte coronavirusuri, pot recunoaște, în egală măsură, virusul SARS-CoV-2.  

Autorii studiului cred că aceste descoperiri pot însemna faptul că oricine a fost infectat, în trecut, cu un alt tip de coronavirus, adică aproape toată lumea, poate avea un anumit nivel de imunitate preexistentă împotriva bolii COVID-19. 

Mark Sangster, profesor de cercetare în microbiologie și imunologie în cadrul Centrului Medical al Universității din Rochester și autorul principal al studiului, a declarat că, atunci când au fost analizate mostre de sânge prelevate de la persoane aflate în recuperare în urma bolii COVID-19, s-a constatat că o bună parte din aceste mostre prezentau mai multe celule B de memorie preexistente, care ar putea recunoaște virusul SARS-CoV-2 și, în egală măsură, produce, în mod rapid, anticorpi ce l-ar putea ataca. 

Descoperirile lui Sangster și ale echipei sale se bazează pe o analiză comparativă a mostrelor de sânge prelevate de la 26 de persoane care se aflau, la momentul respectiv, în stare de convalescență după ce au manifestat simptome medii spre moderate ale bolii COVID-19, precum și mostre de sânge de la 21 de donatori sănătoși, iar aceste mostre au fost colectate în urmă cu șase, respectiv zece ani în urmă, deci cu mult timp înainte de a putea fi expuși virusului SARS-CoV-2. 

La nivelul tuturor acestor mostre de sânge, autorii studiului au măsurat nivelurile de celule B de memorie, precum și de anticorpi ce țintesc părți specific ale proteinei reactive, care este prezentă la nivelul tuturor coronavirusurilor și este esențială în susținerea virusurilor în procesul de infectare a celulelor sănătoase. Proteina C reactivă este o proteină care se produce la nivelul ficatului și apare în fluxul sanguin atunci când organismul suferă un proces inflamator acut, cum se întâmplă și în cazul infecțiilor respiratorii. 

Așadar, analiza CRP reprezintă un marker al unui proces inflamator general și este necesară pentru monitorizarea progresului anumitor afecțiuni cronice de natură inflamatorie, cum ar fi vasculita, artrita reumatoidă și anumite boli intestinale. În funcție de rezultatele analizei CRP se poate atât depista o anumită afecțiune, cât și stabili dacă este nevoie de tratament antiinflamator pentru boli deja instalate. 

Proteina C reactivă este un indicator de inflamație foarte precis, iar în cadrul infecțiilor acute, nivelul acesteia crește considerabil, deși poate reveni la valori normale într-un timp foarte scurt. Proteina reactivă se prezintă și se comportă oarecum diferit la fiecare coronavirus în parte, însă una dintre componentele sale, și anume subunitatea S2, se păstrează, în mare parte, la fel la toate virusurile din acest spectru comun. 

Celulele B de memorie nu pot face diferența între subunitățile S2 ale proteinei reactive de la nivelul coronavirusurilor diferite și, deci, atacă în mod indiscriminatoriu. Potrivit oamenilor de știință, această descoperire s-a dovedit a fi valabilă cel puțin pentru clasa betacoronavirusurilor, o subcategorie ce include două virusuri responsabile pentru răcelile sezoniere, precum virusurile SARS, MERS și SARS-CoV-2, cel responsabil pentru boala COVID-19. 

În schimb, aspectul pe care studiul de față nu a reușit să îl acopere este nivelul exact de protecție oferit de aceste celule B de memorie împotriva virusului SARS-CoV-2, precum și în ce măsură acest fenomen poate avea impact asupra parcursului bolii la persoanele deja infectate. 

În acest sens, David Topham, profesor de microbiologie și imunologie în cadrul Centrului Medical al Universității din Rochester, a afirmat că următorul pas pentru cercetători este să încerce să afle, cu precizie, care este impactul celulelor B de memorie asupra bolii COVID-19, odată ce aceasta s-a instalat. Topham conduce laboratorul în cadrul căruia s-a efectuat analiza comparativă pentru studiul prezent și este de părere că, în momentul de față, scopul cercetătorilor este să vadă dacă preexistența celulelor B de memorie poate fi corelată cu simptome mai puțin agresive sau cu o însănătoșire mai rapidă a celor infectați, sau dacă acestea pot stimula eficacitatea vaccinurilor COVID-19. 

Descoperirile preliminare ale cercetătorilor sunt de bun augur, mai ales pentru că ne aflăm foarte aproape de stadiul inițierii vaccinării pe plan global. Așadar, dacă se vor demara studii mai amănunțite cu privire la impactul celulelor B de memorie asupra infecției și se vor descoperi asocieri cu eficacitatea vaccinului, este posibil ca procesul de imunizare să fie optimizat și realizat cu mai multă ușurință.