Obezitate, probleme comportamentale, afecțiuni psihice. Cum afectează părinții fumători sănătatea copiilor

Cu siguranță știi că fumatul dăunează grav sănătății tale, dar și a copiilor tăi, crescând riscul ca aceștia să sufere de obezitate sau diverse afecțiuni psihice mai târziu. De pildă, conform cercetătorilor de la Universitatea Bristol din Marea Britanie, copiii ai căror mame au fumat în perioada sarcinii sunt mai predispuși la probleme comportamentale la vârsta de patru ani.

Femeile însărcinate nu sunt singurele care ar trebui să își facă griji pentru efectele nocive pe care fumul de țigară le are asupra copiilor. 

„Copiii ai căror tați au fumat în timp ce partenerele erau însărcinate sunt mai predispuși la obezitate”, susțin cercetătorii din Hong Kong într-un studiu publicat în revista Pediatrics.

Oamenii de știință atrag de multă vreme atenția că femeile însărcinate care aleg să fumeze riscă să nască prematur. În plus, fătul ar putea avea o greutate mai scăzută la naștere, prin urmare, au mai puține șanse să scape de infecții și alte afecțiuni, întârzieri de dezvoltare și probleme pulmonare.

Renunțarea la fumat ar fi bine să se facă înainte de a rămâne însărcinată sau imediat după. Studiile arată că riscul de prematuritate și de hipotrofie fetală se menține ridicat, chiar dacă nu la același nivel, și la mamele care au renunțat la fumat după primul trimestru de sarcină.

Mamele care fumează după nașterea copilului cresc, de asemenea, riscul ca micuțul să se îmbolnăvească de pneumonie, astm, să sufere de infecții ale urechii sau chiar sindromul morții subite. Cercetările arată că micuții expuși direct fumului de țigară, în pântec, sau indirect, după naștere, sunt mai predispuși la obezitate, care este la rândul ei un factor de risc pentru diabet, boli cardiovasculare.

Pe de altă parte, britanicii au descoperit că micuții ai căror mame au fumat în timpul sarcinii sunt mai predispuși la probleme comportamentale, precum agresiunea sau devianța, ceea ce nu este valabil în cazul în care tații au fost cei care au fumat în aceeași perioadă. Acest risc poate apărea din cauza numeroaselor toxine conținute de fumul de țigară, care ar putea afecta dezvoltarea prenatală, dar nu este exclusă nici ipoteza conform căreia mamele care aleg să fumeze în timpul sarcinii ar putea avea ele însele probleme de comportament.

Copiii învață cum să se comporte de la părinții lor, indiferent dacă exemplul acestora este bun sau rău. De asemenea, nu poate fi neglijată nici componenta genetică. Cercetătorii care au ajuns la aceste concluzii nu au informații suficiente cu privire la comportamentul mamelor care au participat la studiu, deci nu pot demonstra că fumatul este principala cauză a problemelor de comportament ale preșcolarilor, însă renunțarea la acest viciu elimină, în același timp, și dilema, și riscul.

La copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între cinci și 16 ani, care respiră în mod constant fum, se pot observa diverse forme de iritare a căilor respiratorii:

• tuse;
• expectorații;
• insuficiență respiratorie;
• wheezing (șuierături).

Acești tineri suferă, de asemenea, în mod frecvent de repetate inflamații ale canalului auditiv și amigdalite.