Manifestările clinice și diagnosticul în infecția cu COVID-19 la copii, în funcție de vârstă

Pot copiii să aibă coronavirus? Absolut da! Copiii de toate vârstele pot fi infectați cu COVID-19. Ei par a fi mai puțin afectați decât adulții, în majoritatea studiilor care au fost puse la dispoziție de multe țări ale lumii, procentul variind în general între 1 și 6% dintre cazurile confirmate ale tuturor laboratoarelor. În SUA, la sfârșitul lunii mai 2020, CDC confirma că un procent de 6% dintre toți pozitivii PCR pentru COVID-19 erau copii cu vârsta sub 18 ani.

Simptomele sunt similare în cazul copiilor cu cele ale adulților, dar frecvența acestora diferă foarte mult în funcție de vârsta celor mici (studiu publicat și desfășurat în SUA, sfârșitul lunii mai 2020):

Copii 0-9 ani:                                                                                                   

• febră, tuse și scurtarea respirației – 63%;
• febră – 46%;
• tuse – 37%;
• scurtarea respirației – 7%;
• mialgii – 10%;
• rinoree (adică muci) – 13%;
• cefalee – 15%;
• greață/vărsături – 10%;
• dureri abdominale – 7%;
• diaree - 14%;
• pierderea mirosului și gustului – 1%.

Copii 10-19 ani: 

• febră, tuse și scurtarea respirației – 60%;
• febră – 35%;
• tuse – 41%;
• scurtarea respirației – 16%;
• mialgii - 30%;
• rinoree (adică muci) – 8%;
• cefalee – 42%;                                                                                                                  
• greață/vărsături – 10%;
• dureri abdominale – 8%;
• diaree – 14%;
• pierderea mirosului și gustului – 10%.

Dacă privești cu ochii minții pediatrice  vei realiza că un copil care se prezintă în cabinet sau la camera de gardă pentru o problemă nou-apărută are șanse uriașe să bifeze măcar un simptom din cele întâlnite și în infecția cu  SARS-CoV-2 și să te pună în încurcătură. Asta pentru că spre deosebire de gripă, cel puțin până în acest moment, nu există posibilitatea unui instrument de diagnostic nici rapid, nici ieftin pe care să te poți baza ca medic.

Simptomatologia este atât de nespecifică, iar absența sau prezența unui simptom respirator nu infirmă sau confirmă cu certitudine boala. Părinții multor copii care prezentau doar rinoree (muci), scoteau singuri din calcul infecția cu SARS-CoV-2 datorită acestui simptom. Mucii singuri nici nu exclud boala, nici nu o diagnostichează.

Rinoreea a fost mai frecvent întâlnită în cazul copiior mici, cu vârsta de 10 ani (mai des sugarii), iar cefaleea, mialgiile și afectarea respiratorie au fost apanajul copiilor mai mari.

Poate exista infecție cu coronavirus și doar cu simptome gastrointestinale, cele mai frecvente fiind greața, vărsăturile și diareea. Aceste aspecte sunt particulare copiilor în comparație cu adultul. Se descriu în literatură și erupții cutanate de tip macule, papule, vezicule sau noduli la nivelul pulpei degetelor, frecvent denumite „degete covid/covid toes”, majoritatea acestor leziuni apărând la copii și tineri.

În cazul copiilor mai mici de 12 luni studiile sunt limitate, simptomele descrise pot fi similare, în plus se pot adăuga alimentarea cu dificultate și febra de cauză necunoscută. Simtomele respiratorii pot fi minime, similare infecției cu orice virus gripal, se pare că cei mici chiar tușesc mai puțin.

În review-ul menționat de CDC, 25 sugari mai mici de 3 luni cu PCR pozitiv pentru SARS-CoV-2, 12 au avut simptome medii, 5 moderate și 3 severe, 2 au necesitat terapie intensivă și unul a fost intubat.

Analizele de sânge, altă dată atât de utile, ajută extrem de puțin în stabilirea diagnosticului la copil: formula leucocitară este frecvent normală, aproximativ o treime dintre cazuri au proteina C reactivă crescută sau procalcitonina mărită (se atrage atenția asupra markerilor inflamatori crescuți și a limfopeniei care se asociază cu sindromul multiinflamator la copii - asemănător bolii Kawasaki). CK și LDH au fost de asemenea frecvent crescute în asociație cu infecția cu coronavirus.

Disfuncția renală cu creatinina crescută s-a descris în 24% dintre copiii internați într-un centru terțiar din SUA, niciunul dintre aceștia nu a necesitat biopsie.

Imagistic 50% dintre copiii diagnosticați cu COVID-19 au avut modificări pulmonare și anume: dintre cei 605 copii care au efectuat tomagrafie computerizată, 33% au prezentat imagini normale, 29% opacități în geam mat, 27% afectare nespecifică unilaterală, iar 23% afectare bilaterală. (studiu italian condus la Universitatea din Udine).