Antibioticele administrate copiilor cresc riscul apariției bolilor digestive la maturitate

În multe situații, antibioticele sunt prescrise cu destul de multă ușurință pentru tratarea bolilor respiratorii specifice, la care copiii sunt predispuși. Și asta, în pofida numeroaselor controverse legate de folosirea lor, mai ales la vârsta copilăriei. Efectele negative ale antibioticelor asupra organismului, pe termen scurt sau pe termen lung, au fost scoase în evidență de numeroase studii în ultimii ani. Printre acestea se numără și consecințele nefaste asupra sistemului digestiv al copiilor - iată ce trebuie să știi.

Studii recente au scos în evidență faptul că riscul de a dezvolta probleme digestive grave la vârsta maturității este de două ori mai mare la copiii cărora li s-au administrat antibiotice. Studiile se referă mai ales la antibioticele de tipul penicilinei, care cresc riscul apariției sindromului de colon iritabil și al bolii Crohn. Medicii sunt încă circumspecți în privința cauzelor clare ale acestor afecțiuni, însă se știe că stresul și consumul anumitor alimente, printre care carnea roșie și smântâna, le favorizează.

Medicamentele favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare?

Specialiștii sunt de părere că medicamentele favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și a altor organisme în intestine - distrugând microbiomul, acestea, la rândul lor, mărind riscul apariției a bolilor. O echipă de cercetători din Danemarca a făcut un studiu bazat pe analiza consumului de antibiotice la vârste fragede a unui număr de 580.000 de copii cu vârste peste 8 ani.

Studiul a arătat că acei copii cărora li s-au administrat cel puțin o dată antibiotice, în jurul vârstei de 4 ani, prezentau un risc dublu de dezvoltare a sindromului de colon iritabil decât restul. De asemenea, riscul de dezvoltare a bolii Crohn (o afecțiune incurabilă, manifestată prin dureri abdominale puternice, pierderea în greutate, amețeală etc) era de 3,5 ori mai mare.

Antibioticele distrug așa-numitele bacterii bune

Concluzia cercetătorilor este că antibioticele distrug așa-numitele bacterii bune, precum și organismele care formează microfloră ce protejează intestinele. Acest lucru face că intestinele să tolereze mai puțin sau chiar deloc bacteriile rele, permițând astfel apariția bolilor menționate. Cercetătorii trag și un semnal de alarmă - se pare că riscul de apariție a bolilor intestinale crește cu 12% cu fiecare nouă cură de antibiotice.

O concluzie interesantă a studiului are în vedere și latura socială a administrării antibioticelor. Cercetătorii au ajuns la concluzia că mamele foarte tinere, precum și cele fără studii universitare administrează mai frecvent antibiotice copiilor lor decât cele mai în vârstă sau decât cele cu studii superioare. Acestea sunt însă doar date statistice, prea puțîn relevante pentru problema medicală în sine.

Cu toate acestea, dr. Anders Hviid, de la Statens Serum Institute - Copenhaga, consideră că rezultatele studiului realizat de către echipa pe care a condus-o demonstrează doar o legătură între administrarea de antibiotice și bolile în cauza, nu însă și o cauzalitate directă. El subliniază faptul că nu poate fi negat faptul că antibioticele sunt o decoperire revoluționară a medicinei și că efectul lor benefic în lupta împotriva anumitor boli este o certitudine, însă administrarea lor ar trebui făcută cu mai multă prudență și doar atunci când este realmente necesară.