Cu asemenea fenomen- acetona mărită în urina copiilor, s-au confruntat mulți părinți. Și dacă în trecut nimeni nu știa despre acest lucru, astăzi, din cauza alimentelor nenaturale cu adausuri chimice și alți conservanți pe care-i consumăm zilnic, despre acetona mărită la copii a auzit mai multă lume.
Sindromul vărsăturilor acetonemice sau acetona la copii, la ziua de astăzi, este o problemă destul de actuală, care apare pe fonul concentrației mari de acetonă în sângele copilului. Potrivit medicilor, această boală afectează în special copii hiperactivi și emotivi. De regulă, sunt băieței care adaugă puțin în greutate și se deosebesc prin faptul că sunt mai slăbuți comparativ cu ceilalți. Pe fundalul hiperactivității are loc pierderea excesivă de energie, în rezultat, organismul începe să consume activ rezervele de grăsimi acumulate.
Așa deci, ce înseamnă totuși acetona la copii, de unde apare această afecțiune, cum o depistăm și cum o tratăm? În sângele copilului se acumulează acetona sau corpi cetonici din care cauză și apare așa numita criză acetonemică. În cazul în care asemenea crize au loc foarte des, boala capătă denumirea de sindromul vărsăturilor acetonemice. Deseori, acetona se menține până la vârsta de 12-14 ani, însă, până atunci, părinții trebuie să-și urmărească copilul și starea lui generală, să respecte dietele speciale, să-l călească și să-l scoată cât mai des la aer curat.
În realitate, motivele apariției acestei afecțiuni nu sunt chiar atât de puține: pot fi și răcelile de care a suferit copilul anterior, administrarea de antibiotice, intoxicațiile alimentare, consumul produselor cu conținut în exces de proteine sau carbohidrați. De asemenea, creșterea cantității de acetonă în sânge poate fi determinată de efortul fizic exagerat, stres și înfometare.
Simptome
În unele cazuri, înainte de începerea crizei, copilul își poate pierde pofta de mâncare și avea slăbiciuni. Totuși, este puțin probabil ca părinții să-și de seama de prezența afecțiunii având în vedere aceste simptome. De regulă, simptomele de bază ale crizei acetonemice sunt somnolența și durerile de cap, greață și vomă, moleșeală și dureri abdominale, febră și miros de acetonă atât din gură cât și din urină.
Tratamentul
La copii, tratamentul presupune, în primul rând, consumul mare de lichide – preferabil apă minerală. De asemenea, se utilizează sorbenți. În cazul în care nivelul acetonei nu scade spre noapte, dimineața copilului i se face clismă cu sodiu. Aceasta se prepară în felul următor: la un litru de apă fiartă și răcită – o linguriță de sodiu.
Nu mai puțin importantă pentru tratarea acetonei la copii, să consideră că este dieta, care se împarte în câteva săptămâni. De exemplu, în prima săptămână e preferabil să-i dați copilului să mănânce piure din cartofi, supe din legume, terci de orez sau ovăz. Ceva mai târziu, puteți include treptat în regimul alimentar al copilului carne slabă coaptă sau fiartă, pâine uscată. Peste încă ceva timp – varză murată nu foarte acră, diferite legume și verdețuri, roșii coapte. Obligatoriu, de trei ori în zi, copilului trebuie să i se administreze capsulele farmaceutice Kreon – câte o jumătate de capsulă, ceea ce va normaliza activitatea pancreatică. Însă, reține-ți, orice preparate le puteți administra doar după ce consultați medicul specialist.
Profilaxia
Pentru profilaxia conținutului sporit de acetonă în sânge la copii, medicii recomandă părinților să acorde o atenție deosebită alimentației. Asta înseamnă să renunțați la produsele ce conțin conservanți și stabilizanți, de asemenea, mare grijă la produsele ce au termenul de valabilitate expirat, gumele de mestecat, chipsuri ș.a.m.d. Este important să aveți grijă ca odrasla să nu facă exces de dulciuri, băuturi carbogazoase, care au un efect deosebit de nociv asupra ficatului și pancreasului.
