În era progresului tehnologic și a lipsei forței de muncă, cu care se confruntă țara noastră, este foarte importantă menținerea sănătății populației apte de muncă. Persoanele tinere îşi schimbă des serviciul, respectiv și condiţiile de muncă, ceea ce are efecte asupra sănătății persoanelor. Totodată, şi tehnologiile învechite îşi lasă amprenta asupra activităţii profesionale a angajaților.
În acest context, autorităţile responsabile din Republica Moldova au elaborat legi, ce reglementează supravegherea sănătăţii angajaţilor expuşi la factori nocivi.
Astfel, toţi cei care sunt expuşi riscului, sunt monitorizaţi medical şi le este stabilită aptitudinea de muncă pentru condițiile pe care le au la serviciu. Dacă cineva suspectă că patologia pe care o are este rezultatul activităţii la locul de muncă, acesta se poate adresa instituțiilor competente, inclusiv la Centru Republican de Boli Profesionale, din cadrul Spitalului Clinic Republican. Aici angajatul poate veni din proprie inițiativă sau conform îndreptării medicale.
Persoana este examinată de doctor, iar ulterior se decide dacă salariatul mai poate activa în domeniul său ori nu. Rodica Ţabur, şefa Centrului Republican de Boli Profesionale, a specificat că acest subiect se referă nu doar la persoanele cu un stagiu mare de lucru, ci şi la tinerii specialişti.
„Tot mai multe persoane, inclusiv tinerii utilizează calculatorul în procesul său de muncă. Dacă persoana lucrează la monitor mai mult de 20 de ore săptămânal, acesta este recunoscut ca factor ocupațional de risc, ceea ce poate duce la scăderea acuității vizuale”, a spus Rodica Ţabur.
Există chiar și o Hotărâre de Guvern privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la monitor. Printre prevederile documentului se numără:
- monitorul nu trebuie să aibă strălucire reflectoare și reflexii;
- monitorul trebuie să se rotească și să basculeze liber pentru a fi adaptat necesităților lucrătorului;
- tastatura trebuie să fie orientabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită lucrătorului găsirea unei poziţii confortabile de lucru, prin care să evite oboseala din braţe sau mâini;
- spaţiul din faţa tastaturii trebuie să fie suficient pentru a asigura sprijinirea mâinilor şi a braţelor;
- scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să permită cu uşurinţă libertatea de mişcare şi o poziţie confortabilă etc.
Există însă şi alte categorii de persoane, care sunt supuşi factorilor nocivi.
„Spre exemplu, foarte des la noi se adresează persoanele expuse vibraţiilor mecanice, ceea ce acţionează asupra sistemului musculo-scheletic, dar și sistemului nervos periferic. Apar dureri ale coloanei vertebrale, a articulaţiilor, amorțeli în mâini și picioare. Totodată, sunt persoane care prezintă patologii în rezultatul contactului cu pesticide și al altor substanțe chimice sau biologice de la locul de muncă”, a explicat specialistul.
Printre factorii nocivi se numără şi activităţile unde omul este supus zgomotului, cum ar fi ramurile industriilor. Aceşti angajaţi ar putea suferi de hipoacuzie.
Bolile apărute în rezultatul expunerii la factori ocupaționali sunt recunoscute ca boli profesionale. Rodica Ţabur a subliniat faptul că de cele mai multe ori, oamenii nu se adresează la centru, întrucât le este frică că în cazul depistării unei boli, îşi vor pierde serviciul.
„Nu întotdeuna recunoașterea bolii profesionale înseamnă pierderea permanenta a capacității de muncă profesională și nici invaliditate. Sunt cazuri când angajatul este reprofilat și își continuă activitatea de muncă în alt domeniu. Dacă totuşi omul şi-a pierdut total capacitatea de muncă la serviciul său şi nu mai poate activa în altă parte, atunci el este despăgubit atât de către angajator , cât și de către organele competente ale statului. Este important de subliniat că nu orice patologie este recunoscută ca profesională”, a spus şefa Centrului Republican de Boli Profesionale.
Astfel, lista bolilor care pot fi recunoscute ca profesionale, cât și modul de cercetare a acestora poate fi găsită aici.