Sunt puțini cei care pricep și înțeleg abrevierile analizelor medicale, chiar și cele uzuale. Nu-i așa că ți-ai făcut multe griji când ai văzut valori mai mari sau mai mici în dreptul unor prescurtări tehnice pe care nu le-ai înțeles?
Da, avem nevoie să cunoaștem, măcar la nivel de bază, ce se ascunde în spatele unor litere de tipar care reflectă starea noastră de sănătate. Știm deja că anumite analize trebuie făcute anual. Dar ce-nseamnă exact VSH, TGO, TGP, MRF, HCT și o mulțime de alte asemenea prescurtări?
HCT – HEMATOCRITUL
Volumul ocupat de globulele roșii într-un volum dat de sânge.
Valori normale: Bărbați – 39%-49%; Femei – 35%-45%
Crește: din cauza deshidratării (febră, vărsături, etc)
Scade: anemii, pierderi de sânge, boli infecțioase, lipsă de fier și vitamine, intoxicații.
HGB – HEMOGLOBINA
Substanța care dă culoarea roșie sângelui, fiind cea care fixează oxigenul.
Valori normale: Bărbați – 13,5%-17,5%; Femei – 12%-16%
Scade: în anemii severe, pierderi mari de sânge, subnutriție
RBC – HEMATII SAU ERITROCITE
Numărul de globule roșii din sânge
Valori normale: Bărbați – 4.300.000 – 5.700.000/1 mm³ sânge; Femei – 3.800.000 – 5.100.000/1 mm³ sânge
Crește: în deshidratare
Scade: în anemii
WBC – LEUCOCITE
Globule albe, create de măduva spinării, luptă împotriva infecțiilor
Valori normale: 4.500 – 11.000/1 mm³ sânge
Crește: în toate bolile însoțite de febră
Scade: în anemii, pierderi de sânge etc.
- Granulocite neutrofile – reprezintă procentul cel mai mare de globule albe; cresc în boli infecțioase acute, scad în boli infecțioase cronice; valori normale: 60%-70%
- Granulocite eozinofile – cresc în boli alergice și în boli produse de paraziți; valori normale: 1%-4%.
- Monocite – cresc în boli produse de viruși și boli de sânge; valori normale: 25%-30%.
- Limfocite – cresc în boli virale, în boli cronice și boli de sânge; valori normale: 4%-8%.
TROMBOCITE
Responsabile cu coagularea sângelui și oprirea hemoragiilor
Valori normale: 150.000-450.000/ 1 mm³ de sânge
Creșterea trombocitelor produce cheaguri, împiedică circulația sângelui, provoacă infarctul miocardic
Scăderea trombocitelor provoacă hemoragia vaselor de sânge chiar și la leziuni minore.
VSH (VSE)
Viteza de sedimentare a hematiilor.
Creșterea peste 40-50 mm/oră constituie un semnal de alarmă chiar în lipsa altor simptome de boală. Un VSH mărit arată că undeva în organism există o infecție.
Valori normale: Bărbați – 3-10 mm/1 h; 5-15mm/2 h, Femei – 6-13mm/1 h; 10-20mm/2 h
Crește în foarte multe boli: infecții, tumori, cancer, tuberculoză, anemie, boli ale ficatului, reumatism, etc. La bătrâni și la femeile însărcinate.
GLICEMIA
Zahărul din sânge
Glucoza este combustibilul pentru obținerea energiei organismului. Se obține din alimente bogate în zahăr sau în amidon (cereale, cartofi).
Dacă glicemia crește peste 200-300 mg (hiperglicemia) se ajunge la comă diabetică. Simptome: gură uscată, sete, respirație cu miros de acetonă, oboseală, amețeală.
Dacă glicemia scade se ajunge la comă hipoglicemică. Simptome: tremurături, transpirații, pierderea cunoștinței.
Valori normale: 70-11 mg la 100 ml de sânge
Crește: în diabetul zaharat datorită secreției mici sau de loc a insulinei. Din acest motiv, glucoza nu se consumă suficient și se acumulează în sânge. În cazul problemelor endocrine: tiroidă, hipofiză, suprarenale. La vârstnici. În urma unui consum exagerat de dulciuri. După un tratament cu anumite medicamente. După un șoc puternic.
Scade: în cazuri de înfometare se consumă rezervele de glucide din ficat; în cazul unui efort fizic extenuant; după o doză prea mare de insulină.
TRIGLICERIDELE (TG)
Lipidele simple din grăsimi
Sunt grăsimi care se depun pe vasele de sânge și în ficat. Creșterea lor duce la sclerozarea arterelor.
Valori normale: 50-150 ml/ la 100 ml
Crește: în boli ereditare, în boli de ficat, de rinichi, în alimentație cu multe grăsimi, în diabet, în disfuncționalități ale glandei tiroide, în alcoolemie, stres.
Scade: în înfometare și efort fizic crescut.
COLESTEROLUL
O substanță grasă produsă de ficat
25% din colesterol provine din alimentație
75% din colesterol provine din ficat
Există colesterol rău (LDL) și colesterol bun (HDL). Colesterolul rău se depune pe pereții arterelor, iar cel bun este scos din artere și alte țesuturi și eliminat din corp. În organism, colesterolul rău este de trei ori mai mult decât cel bun. Se găsește în alimentele de origine animală, în maioneză, gălbenușul de ou, untură, slănină, smântână. Legumele și fructele nu conțin colesterol. Sportul și alimentația echilibrată ajută la scăderea colesterolului rău.
Valori normale: sub 200 mg la 100 ml de sânge.
Crește: în boli cardiovasculare, în diabet, în boli hepatice, renale, boli ale glandei tiroide.
