Tulpina modernă a virusului herpetic facial, care provoacă vezicule, datează de aproximativ 5.000 de ani, conform autorilor unui studiu recent. Circa 3,7 miliarde de persoane sunt infectate pe viață cu virusul HSV-1, ce provoacă herpesul facial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Un potențial suspect al acestei probleme ar fi sărutul.
Cum poate fi explicată această schimbare? Prima teorie a cercetătorilor: în urmă cu aproximativ 5.000 de ani, omenirea traversa o perioadă de mare migrație din Eurasia spre Europa, iar această deplasare ar fi putut influența virusul.
O altă ipoteză: dezvoltarea herpesului facial în perioada neolitică, detectată în ADN-ul antic, ar fi putut coincide cu o nouă practică culturală, sărutul romantic şi cu conotație sexuală.
"Dovezi textuale despre sărutul romantic încep să îşi facă apariția în epoca Bronzului", care ar putea modifica modul de răspândire a virusului, a explicat Christina Scheib.
Prima mențiune cunoscută a sărutului se găseşte într-un manuscris din Asia de Sud, din epoca Bronzului, ceea ce sugerează că această practică s-ar fi transmis în Europa.
Virusul herpesului facial se transmite în general de la părinți la copii, însă sărutul ar fi oferit o nouă modalitate de transmitere de la o gazdă la alta, a declarat coautoarea studiului. Sărutul "nu este o trăsătură umană universală", a spus ea, subliniind dificultatea de a determina când a început această practică sau dacă este cu certitudine asociată cu răspândirea HSV-1.
Cealaltă coautoare principală a cercetării, Charlotte Houldcroft, de asemenea de la Cambridge, a subliniat la rândul său că un virus precum herpesul evoluează la o scară temporală mult mai lungă în comparație cu un virus precum COVID-19.
