Există o concepție bine înrădăcinată în mentalitatea oamenilor, conform căreia mamele sunt “hormonale” și dificile în perioada în care sunt însărcinate, caracterizate de comportamente ciudate și de o veșnică nemulțumire în cele 9 luni care preced venirea bebelușului pe lume.
Pe de altă parte, aceleași persoane au gânduri și exprimări nu prea măgulitoare la adresa viitorilor tătici care se plâng că experimentează simptome asemănătoare celor ale partenerelor lor.
De fapt, există destule studii efectuate pe rudele noastre apropiate, primatele, care demonstrează că, la speciile la care ambii parteneri se implică în creșterea puilor, și masculii trec prin schimbări ale nivelurilor obișnuite de hormoni. Iar un grup de cercetători a extins studiile și a demonstrat că și în cazul oamenilor, bărbații ale căror partenere de viață sunt gravide, experimentează același tip de variații ale concentrației diverșilor hormoni.
Despre ce studiu e vorba?
Studiul la care ne referim a fost efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea Michigan, care a avut ca material de cercetare 29 de cupluri care urmau să devină părinți pentru prima oară. Condițiile de participare la studiu au fost ca ambii parteneri să aibă vârste cuprinse între 28 și 45 de ani, să nu fumeze, să nu consume alcool și droguri și să nu sufere de boli preexistente, care ar fi putut să modifice rezultatele obținute.
Cuplurile au fost chemate în aceeași zi, la aceeași oră, la laborator, în săptămânile 12, 20, 28 și 36 de sarcină și au donat o probă de salivă, care a fost analizată pentru identificarea nivelurilor de testosteron, cortizol, estradiol și progesteron.
Rezultatele obținute au stat la baza unui articol științific care a fost publicat într-un jurnal de prestigiu, cunoscut oamenilor de știință sub denumirea de American Jornal of Human Biology.
Rezultatele studiului
Rezultatele pe care le-au obținut cercetătorii au fost interesante. În cazul femeilor, s-a remarcat creșterea cunoscută și previzibilă a concentrațiilor tuturor celor 4 hormoni. La bărbați, însă, rezultatele au fost oarecum uimitoare, și înclinând mai degrabă să urmărească trendul remarcat la alte primate, decât pe cel anticipat de “înțelepciunea populară”.
În cazul viitorilor tătici, concentrația de testosteron a scăzut, ca și cea de estradiol. Totuși, concentrațiile de cortizol și de progesteron au rămas neschimbate în cazul bărbaților.
Robin Edelstein, coordonatorul echipei de cercetare, susține că “Ceea ce mi se pare interesant nu e faptul că apar schimbări atunci când copilul este, fizic, prezent în apropiere, ci că unele procese biologice par să înceapă încă din clipa în care cuplul se gândește să conceapă”.
O altă observație interesantă făcută de echipă este că, în cazul bărbaților care au fost urmăriți și după nașterea bebelușilor, acei indivizi care au avut cea mai mare scădere a concentrației de testosteron au fost și cei mai implicați în îngrijirea copiilor.
În plus, există date care dovedesc că, cu cât nivelul de testosteron al bărbaților este mai redus, cu atât mai sensibili sunt aceștia la mesajele transmise de către copii și cu atât mai apropiată este relația lor cu bebelușii.
După cum era de așteptat, există schimbări importante prin care trec și tăticii, chiar dacă ei nu au nevoie de consultații periodice sau de vitamine prenatale, nu-i așa?