Apariţia unui copil schimbă pentru totdeauna viaţa familiei. În special dacă este vorba despre primul copil! Schimbările legate de somn sunt, de regulă, cel mai greu de acceptat. Şi problema nu este în faptul că tânăra mămică începe să doarmă mai puţin decât s-a obişnuit, ci în faptul că somnul depinde, în totalitate, de copil.
Somnul împreună cu micuţul, în acelaşi pat sau cu pătuţul foarte aproape, la distanţa unei mâni închise (de exemplu într-un pătuţ unit de patul părinţilor), face ca „viaţa de noapte” a familiei să fie mai uşoară, dar nu soluţionează toate dificultăţile. De foarte multe ori tinerii părinţi se tem sau simt un disconfort în a dormi în acelaşi pat cu micuţul. Indiferent de părerea dumneavoastră privind locul unde trebuie să doarmă copilul, mai există câteva secrete pentru a beneficia de un somn de calitate şi a proteja nervii şi aşa întinşi la maximum ai mamei care alăptează.
Ţineţi cont de ciclurile de somn ale bebeluşului
Deseori tinerii părinţi cred că, în primele luni de viaţă, micuţul va dormi aproape continuu, trezindu-se doar pentru a mânca, iar apoi va adormi iarăşi pentru trei-patru ore. Necorespunderea dintre aceste aşteptări şi realitate devine, uneori, o dezamăgire amară. Şi aceasta pentru că micuţii au cu totul alte cicluri de somn comparativ cu adulţii!
Dezvoltarea creierului are loc în timpul somnului activ, superficial. În primul an de viaţă creierul micuţului se dezvoltă foarte activ, de aceea raportul dintre perioadele de somn superficial şi adânc constituie, în prima lună de viaţă, aproximativ 80 la 20. Spre vârsta de jumătate de an acest raport ajunge la 50:50, iar la trei ani – 30:70. Pentru comparaţie, la adulţi somnul adânc ocupă 80% din întreaga durată a somnului, pe când cel activ – 20%, adică valori opuse bebeluşilor nou-născuţi.
Aceasta înseamnă, în practică, că fiecare perioadă de somn începe cu somnul superficial, care, după 15-20 de minute, trece în faza de somn adânc. O anumită perioadă de timp (în cazul nou-născuţilor această perioadă poate fi foarte scurtă), copilul doarme adânc, apoi revine în faza de somn activ, de unde se poate uşor trezi sau trece iarăşi în faza de somn adânc. Este uşor să înţelegem în ce fază a somnului se află copilul, după mişcările corpului: în timpul somnului superficial, pleoapele micuţului tresar, se pot mişca mânuţele şi picioruşele, se schimbă ritmul respiraţiei, iar copilaşul poate scote diferite sunete – de la fâsâială până la sughiţ.
De ce trebuie să cunoaştem ritmurile somnului? Pentru că aceste cunoştinţe vor putea ajuta mămicilor să nu trezească micuţul, dacă el este capabil să doarmă mai departe:
✔ În timpul fazei active a somnului copiii se trezesc foarte uşor, de aceea dacă bebeluşul a adormit în braţele dumneavoastră, nu vă grăbiţi să îl puneţi în pătuţ. Priviţi-l cu atenţie, pentru a înţelege în ce fază de somn este. Deseori, după cinci minute de ţinut în braţe, mama crede că micuţul a adormit, îl mută în pătuţ, iar micuţul deschide ochii şi cere foarte supărat sânul, pentru a adormi la loc.
✔ Dacă este vorba despre un copil mai mare de o lună, dar mai mic de un an, de cele mai multe ori ciclul complet de somn – somn activ, apoi profund – durează aproximativ 45-50 de minute. După terminarea acestui ciclu, copilul revine în faza de somn superficial şi se poate uşor trezi. Dacă în acel moment mama este alături (sau tata, sau altă persoană apropiată), şansele ca micuţul să treacă treptat în următorul ciclu de somn sunt mai mari: copilul simte prin somn mirosul cunoscut, ştie că totul este în regulă şi doarme mai departe. De multe ori, tocmai în acest moment micuţul, fără a deschide ochii, caută sânul mamei, începe să sugă, se linişteşte şi adoarme din nou. Dacă somnul activ dintre cicluri se desfăşoară în singurătate, aceasta constituie pentru mulţi copii, desigur nu pentru toţi, un semnal pentru trezire.
✔ În acelaşi timp, nu uitaţi că emiterea de sunete în faza activă a somnului este un lucru normal pentru copil. Deseori se întâmplă că, auzind scâncetul micuţului, pentru a-l calma, părinţii încearcă să îl mângâie şi să îl ia în braţe şi atunci micuţul se trezeşte. Prin urmare, dacă aţi auzit sunete sau aţi văzut mişcările copilului, nu vă grăbiţi să îl liniștiți, urmăriţi-l un pic: poate se calmează singur. Dacă aţi observat că micuţul deschide guriţa şi, cu ochii închişi, începe să întoarcă capul dintr-o parte în alta, aceasta înseamnă că vrea să sugă la sân: cu cât mai repede va primi ce îşi doreşte, cu atât mai mare este probabilitatea că va dormi mai departe.
Ajutaţi copilul să îşi formeze ritmurile de somn
Destul de des, mai ales în prima lună de viaţă, copilul doarme mult în timpul zilei, în schimb nu doarme noaptea. Îl puteţi ajuta pe micuţ să îşi dezvolte simţul zilei şi al nopţii prin nişte metode simple:
✔ încercaţi să nu îl lăsaţi să doarmă prea mult în timpul zilei, oricât de tentante ar fi cele 4-5 ore de linişte. În timpul zilei este mai bine să vă orientaţi la 2,5-3 ore maximum de somn odată. Dacă mama vede că a trecut mai mult de 2 ore de când micuţul a adormit, este mai bine să prindă următoarea fază de somn activ şi să îl ajute să se trezească – să îl netezească, să îi vorbească, să îl ia în braţe.
✔ în timpul somnului de zi, lăsaţi copilul în locuri luminoase şi nu vă străduiţi să faceţi linişte totală: nu vorbiţi în şoaptă şi nu atenuaţi zgomotele obişnuite, o gălăgie uşoară trebuie să fie caracteristică somnului de zi. Noaptea, din contra, nu lăsaţi lumina aprinsă acolo unde doarme copilul, încercaţi să nu faceţi gălăgie, iar în timpul alăptării nu „distraţi” copilul cu discuţii.
Străduiţi-vă să dormiţi atunci când doarme copilul dumneavoastră
De cele mai multe ritmurile de somn ale unui micuţ sănătos în vârstă de la o lună la jumătate de an arată în felul următor: pe la 9-10-11 seara copilul adoarme pentru somnul de noapte, cel mai lung, cu durata de aproximativ 4-5 ore. Pe la 3-4 dimineaţa copilul se trezeşte pentru a mânca, iar mai aproape de dimineaţă încă o dată, pe la 5-6. Este cel mai des întâlnit ritm de somn de noapte, care asigură liniştea copilului, creşterea şi dezvoltarea lui, precum şi o cantitate suficientă de lapte la mamă. Toţi trebuie să cunoască aceste lucruri.
Dacă părinţii nu ştiu aceste lucruri, deseori apar probleme legate de faptul că mama nu doarme şi nu se odihneşte suficient. Atunci când micuţul adoarme profund seara, unii părinţi se apucă de treburile casnice. Ca urmare, micuţul doarme liniştit, iar mama face curat, calcă rufele, găteşte. Iar la unu-două noaptea, când în sfârşit se bagă şi ea în pat, micuţul se trezeşte şi cere de mâncare. Şi asta se repetă zi de zi. În rezultat, multe tinere mămici amintesc de zombi din cauza lipsei de somn şi afirmă că ar face orice să poată dormi nopţile!
Dar secretul este simplu, şi nu necesită mari sacrificii: este suficient ca mama să se culce odată cu micuţul, pentru a se odihni bine: un anumit nivel de hormoni ai mamei care alăptează îi permit să reziste cu uşurinţă la 2-3 treziri pe noapte. Dar asta cu condiţia că mama beneficiază totuşi de 3-4 ore de somn neîntrerupt. Sau, cel puţin, de două reprize de somn ziua, a câte 1-2 ore.
Alăptaţi pe timp de noapte
Desigur, multe mămici sunt tentate să crească durata somnului micuţului şi al său propriu din contul renunţării la alăptările de dimineaţa devreme. Însă acest fapt, din păcate, are câteva consecințe negative:
✔ prolactina, hormonul de care depinde cantitatea de lapte pe care o secretă femeia, este sensibil la alăptările de noapte. În primele luni de viaţă ale micuţului, atunci când lactaţia nu s-a reglat, este suficient să nu alăptaţi câteva nopţi la rând decât o singură dată, în loc de două, şi veţi observa că laptele devine mai puţin. De regulă, problema care apare seara, când micuţul parcă ar mai vrea să mai mănânce, dar laptele din ambii sâni s-a terminat, este cauzată tocmai de alăptările rare de noapte.
✔ unii copii încep să ia în greutate şi înălţime mai puţin, dacă nu sunt alăptaţi de două ori pe noapte.
Şi un „bonus” suplimentar pentru mămicile care alăptează la sân pe timpul nopţii: acestea sunt ritmuri biologice naturale, care sunt potrivite pentru majoritatea copiilor. Natura a avut grijă să facă alăptările de noapte mai uşoare atât pentru micuţi, cât şi pentru mame. În timpul alăptărilor de noapte se activează producţia hormonului numit melatonină, care contribuie la îmbunătăţirea somnului, iar o parte din acest hormon ajunge şi în lapte. Ca rezultat, atât mama, cât şi micuţul adorm mai uşor şi mai repede după alăptat. De aceea, dacă bebeluşul s-a trezit noaptea, este mai bine pentru toată lumea ca mama să îi ofere sânul – nici laptele praf, nici laptele stors din timp nu vor avea un efect „somnifer” atât de bun pentru ambii.
