Unul dintre momentele delicate ale vieții de părinte este când primești vestea sau observi tu însuți că ai un copil care fură. Fie că îți folosește fără să știi cardul de credit, fie că îți ia bani din portofel fără să ceară voie, fie că ia obiecte din casă spre a le valorifica, fie că a fost prins că face acest lucru acasă la colegi/prieteni/rude/vecini sau poate chiar în magazine, este destul de dezamăgitor pentru părinte să afle așa ceva. Începi să simți furie, să-ți pierzi încrederea în copil și să crezi că ai dat greș ca părinte.
Iată câteva sfaturi care te pot ajuta, venite de la specialiștii EmpoweringParents.com. Deși comportamentul copilului este generator de furii și frustrări, el poate fi schimbat. Mai ales că nu are nicio legătură cu educația primită de la tine, ci cu modul în care el a ales să-și rezolve unele probleme.
Depinde de vârstă
Este o diferență uriașă între copilul mai mic de 6 ani care fură ceva și copilul adolescent. Copiii mici nu știu să deosebească binele de rău. Creierul lor nu este suficient de matur pentru a se vedea pe ei din afară și de a înțelege sentimentele celorlalți. Dacă ai un copil mai mic care a început să ia diverse lucruri de la colegi, prieteni, vecini etc., concentrează-te spre a-i arăta cum să împarți lucruri, cum să ceri voie să folosești ceva ce nu-ți aparține. NU-l eticheta drept hoț, iar acțiunea drept furt, ci explică-i că nu este corect să iei de la alții fără să ceri permisiunea. Iar atunci când o face, învață-l să spună “Nu ar fi trebuit să iau asta fără să cer voie. Iartă-mă!”.
Însă atunci când copilul are, să zicem, 9 ani și știi că a luat ceva de la alții, ar trebui să tratezi serios problema. Este un semn clar că el vrea să rezolve o problemă. Însă o rezolvă greșit. Să zicem că problema este că băiatul tău în vârstă de 10 ani vrea să aibă un anumit joc video. Pentru că nu are banii necesari, el rezolvă situația luându-i de la tine din portofel. Atunci când descoperi “furtul”, este indicat să-i spui “Doar pentru că vrei ceva, asta nu înseamnă că ai voie să iei ceva fără să ceri voie! Ce crezi că ai putea face data viitoare?”.
NU permite păstrarea obiectului furat
Sub nicio formă nu trebuie să permiți copilului să păstreze ce a luat. Nu ar trebui să beneficieze niciodată de ceva ce a luat de la tine sau de la alții.
Mulți părinți își pedepsesc copiii interzicându-le utilizarea calculatorului, telefonulului, televizorului etc., însă îi lasă să utilizeze obiectul furat. Dacă l-a luat dintr-un magazin, este indicat să-l ducă înapoi, deși, în funcție de vârstă, poate intra sub incidența legii, în cazul în care patronul magazinului îl reclamă. Același lucru este valabil și în cazul obiectelor sau banilor luați de la prieteni, vecini, rude etc.
Consecințele de acasă, asociate cu înapoierea bunurilor furate ar trebui să-i fie o lecție învățată pe propria piele, pe care n-ar vrea să o mai repete.
Când furtul continuă
Dacă furturile continua, trebuie să afli neaparat unde este problema. De asemenea, ține departe de ochii lui toate lucrurile de valoare și portofelul. Însă, indiferent de ceea ce face copilul, nu-l considera o persoana rea și nicidecum nu-i arăta asta. Dimpotrivă! Convinge-l de contrariu. Îi poți spune “Știu că este greu, dar sunt convinsă că poți face asta!”. Dacă va începe să creadă că este un om rău și că ai o părere proastă despre el, nu va mai face niciun pas spre a se schimba. Va crede că nu mai are nicio speranță și va continua să facă lucruri rele.
Poți cere sfatul unui terapeut întrucât unele furturi pot fi cauzate de traume emoționale care nu pot fi stăpânite sau de incapacitatea copilului de a avea încredere în alții.
Când copilul neagă furtul
Atunci când nu ești sigură de faptul că a luat ceva, iar copilul neagă furtul, nu-l pedepsi. Dacă nu poți dovedi că a făcut ceva rău, iar în final se dovedește a fi nevinovat, relația dintre voi poate fi distrusă iremediabil. În plus, se poate apuca de furt doar pentru că tu îl crezi în stare de asta. Fă-l să suporte consecințele doar dacă l-ai prins în flagrant sau ai dovezi clare că el este vinovatul.
Este foarte greu să nu te simți trădată și rănită atunci când copilul tău fură ceva. Însă nu este cazul să o iei personal. Nu are legatură cu educația pe care i-ai dat-o, ci cu modul în care el a ales să-si rezolve anumite probleme, la un moment dat. De tine depinde, însă, cum îl ajuți să descopere calea corectă de rezolvare a diverselor situații apărute ulterior.
Sursa: sfatulparintilor.ro
