Oamenii de știință britanici lansează un proiect de cercetare, care va demonstra că aerul pe care îl respirăm ne poate afecta creierul. Această activitate va fi vitală, spun ei, pentru înțelegerea unei probleme medicale majore: modul în care poluarea atmosferică poate declanșa demența.
În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit că poluarea atmosferică este una dintre cele mai pernicioase amenințări la adresa sănătății umane și au demonstrat că este implicată în provocarea cancerului, a bolilor de inimă, a diabetului, a natalității scăzute și a multor probleme de sănătate, transmite adevarul.ro.
Acum, oamenii de știință de la Institutul Francis Crick vor analiza implicarea acesteia în fenomenul de neurodegenerare printr-un proiect de cercetare intitulat „Rapid”, finanțat de organizația caritabilă Race Against Dementia și care va fi lansat luni, 21 octombrie.
„Rapid” va implica examinarea de către oamenii de știință a proceselor exacte prin care particulele poluante minuscule pot duce la demență. Totodată, ar putea oferi o perspectivă asupra modului în care particulele din aer declanșează boala în general și ar putea contribui, de asemenea, la dezvoltarea de noi medicamente pentru a contracara evoluția unor afecțiuni precum boala Alzheimer.
Poluarea aerului nu este în general asociată cu demența. Cu toate acestea, epidemiologii au descoperit recent că particulele din aer sunt de fapt asociate destul de ferm cu riscul de boli neurodegenerative.
„Dorim să aflăm exact cum particulele minuscule din aer pot avea un impact atât de profund asupra creierului nostru și să folosim aceste cunoștințe pentru a dezvolta noi medicamente pentru tratarea demenței”, a declarat unul dintre liderii proiectului, profesorul Charles Swanton, director clinic adjunct al Crick.
Un tip cheie de poluare a aerului constă în suspensii de fragmente minuscule de solide și picături lichide. Acestea sunt produse de gazele de eșapament ale mașinilor și camioanelor, de fabrici, praf, polen, vulcani, incendii și alte surse și sunt cunoscute sub denumirea de particule 2,5 sau pur și simplu PM2,5.
„Aceste particule au un diametru mai mic de 2,5 milionimi de metru - de aproximativ 30 de ori mai fine decât un fir de păr uman - și sunt atât de mici încât pot pătrunde adânc în cavitățile corpului uman. În cazul demenței, PM2,5 sunt inhalate și se crede că ajung în creier prin bulbul olfactiv, o masă rotunjită de țesut care se află deasupra cavității nazale și joacă un rol-cheie în prelucrarea informațiilor olfactive”, susțin autorii proiectului.
„În creier, PM2,5 par să fie preluate de celulele imune din sistemul nervos central și, în urma lor, credem că se poate instala neurodegenerarea”, a declarat Swanton.
Cu toate acestea, modul exact în care acest proces se desfășoară și conduce la demență nu este clar. Astfel, un obiectiv major al proiectului Rapid va fi acela de a dezvălui procesul precis care face ca PM2,5 să determine țesutul cerebral să formeze aglomerările care sunt semnul distinctiv al bolii Alzheimer.
„Avem dovezi solide care leagă expunerea la particule PM2,5 de boli ale creierului precum Alzheimer și Parkinson, dar nu știm încă dacă acestea declanșează direct neurodegenerarea sau dacă favorizează procesul care are deja loc la persoanele vulnerabile”, a declarat dr. Sonia Gandhi, șefa Laboratorului de biologie a neurodegenerării de la Crick și University College London.
Cercetătorii cred că unul dintre cele trei mecanisme diferite este implicat în modul în care poluarea aerului declanșează demența. Particulele PM2,5 pot accelera în mod direct procesul prin care proteinele se aglomerează în creier - și provoacă Alzheimer.
