Mai multe terenuri de joacă din capitală, instalate în perioada sovietică, sunt periculoase pentru copii

Piloni rupți și ruginiți, scaune din lemn putred și alte construcții periculoase. Așa arată o mare parte din terenurile de joacă pentru copii, în special cele care au fost amenajate încă în perioada sovietică. Deși mamele spun că le evită, astfel de terenuri de joacă sunt aproape în fiecare curte. În replică, șeful Direcției Locativ-Comunale spune că terenurile învechite nu sunt în gestiunea Primăriei și că, la solicitare, acestea pot fi demolate de către administratorul fondului locativ.

Reporterii TV8 au intrat, la întâmplare, într-o curte de pe strada Paris din sectorul Buiucani al capitalei, iar situația este jalnică. Un tobogan ruginit și fără mânere de siguranță, un scrânciob rupt, care atârna doar pe o bară, vopsea cojită, rugină și iz de sărăcie.

Locatarii spun că terenul de joacă a devenit periculos pentru pici: „Asta e numai de râs. Trebuie să facă ca lumea. Sunt periculoase, vedeți aici cum s-a rupt. Un copil care se dă poate să cadă cu tot cu scaun. Acolo tot este ruginit și îndoit.”

Deși oamenii așteaptă acțiunile Primăriei Chișinău, șeful Direcției Locativ-Comunală spune că terenurile de joacă vechi nu sunt în gestiunea lor.

„Acelea care sunt, în curți, cu elemente din metal, sunt în gestiunea administratorului blocului. Ei le vopsesc. Noi nu purtăm responsabilitate. Ele sunt multe deteriorate și le-am sugerat să fie evacuate”, a precizat Ion Burdiumov, șeful Direcției Locaiv-Comunală și Amenajare.

Potrivit lui Ion Burdiumov, administratorii fondului locativ trebuie să decidă ce să facă cu terenurile de joacă învechite. Între timp, cele noi ar trebui să fie reparate din banii Direcției Locativ-Comunală, însă responsabilii susțin că nu există o echipă, care să inspecteze locațiile.

Potrivit lui Ion Burdiumov, din 2018 și până acum, au fost amenjate peste 400 de terenuri de joacă pentru copii. Instalarea unuia dintre cele mai simple modele costă aproximativ 100 de mii de lei. Prețul poate crește și până la 150 de mii de lei în cazul spațiilor care sunt îngrădite și presurate cu pietriș de râu.