Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul vechi îl sărbătoresc mâine, 19 decembrie, pe Sfântul Ierarh Nicolae, căruia i se mai spune făcătorul de minuni. În noaptea de 18 spre 19 decembrie, potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae aduce copiilor care au fost cuminţi daruri, pe care le pune în ghetuţe, iar celorlalţi, o vărguţă, transmite IPN.
Solicitat de IPN, Andrei Prohin, doctor în istorie, cercetător ştiinţific, etnograf, director adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a spus că Sfântul Nicolae ar fi trăit în secolele III-IV ale erei noastre, în timpul împăratului Constantin cel Mare, lucru care îl face alături de alţi sfinţi ai bisericii creştine unul dintre cei mai veneraţi sfinţi. Potrivit lui Andrei Prohin, în tradiţia seculară, Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai îndrăgiţi sfinţi şi este considerat ocrotitor al navigatorilor, negustorilor, al oamenilor care sunt mai slabi, mai puţin apăraţi în faţa vitregiilor sorţii.
Andrei Prohin remarcă faptul că pe icoanele unde este reprezentat Sfântul Nicolae de multe ori este vizibilă pe fundal o corabie sau o bărcuţă. Iar în tradiţia creştină marea este un simbol al vieţii pământeşti. Aşa cum marea poate fi zbuciumată de furtuni, punând în pericol viaţa oamenilor, tot aşa şi viaţa este plină de momente imprevizibile, de pericole. De aceea, Sfântul Nicolae este considerat un sprijin al oamenilor care trec prin momente complicate.
Potrivit cercetătorului ştiinţific, în popor Sfântului Nicolae i se mai spune Moş Nicolae. Acesta este un apelativ. Tot Moş i se spune lui Moş Crăciun şi lui Moş Ajun. Acest cuvânt este utilizat şi pentru adresare unor rude, unchiului sau unor bărbaţi mai învârstă. „De fapt, această expresie Moş Nicolae reflectă faptul că în gândirea populară el este asociat cu cultul strămoşilor, al rudelor răposate care se crede că, fiind chiar pe lumea cealaltă, continuă să aibă grijă de oamenii rămaşi pe pământ”, a spus Andrei Prohin.
Etnograful remarcă faptul că obiceiul potrivit căruia în ajunul Sfântului Nicolae copiii trebuie să-şi pregătească ghetele pentru a primi cadouri dacă au fost cuminţi și vărguțe dacă au fost mai puțin cuminți este mai recent şi vine din Europa occidentală şi SUA, dar are rădăcini folclorice. „Tradiţia vine din minunile despre care se spune că le-a făcut în timpul vieţii Sfântul Nicolae. Aşa a apărut şi figura lui Santa Klaus, Klaus fiind o prescurtare de la Nicolaus. Treptat, aceasta s-a extins şi în spaţiul nostru”, a conchis doctorul în istorie.
Pe 19 decembrie, enoriaşii dimineaţa merg la biserică, ascultă slujba, dau de pomană şi se roagă pentru bunătate.
Sursa: IPN.md
