Din cauza pandemiei, veniturile familiilor cu mulți copii din Moldova s-au redus considerabil

Potrivit unui studiu realizat de CCF/HHC Moldova, în perioada 14-28 aprilie, pe un eșantion de 140 de familii, 54% dintre acestea au spus că veniturile lor au scăzut în contextul în care aceste familii deja aveau un venit insuficient.

Pandemia și-a pus amprenta și asupra actului educațional, alimentației, dar și la nivelul stării emoționale.

Studiul arată că s-a redus accesul la servicii educaționale pentru copiii din 48% din familii cu copii de vârstă școlară, în primul rând din cauza lipsei de echipament sau neconectării la internet. În cazurile când copiii au avut acces la școala online, părinții au semnalat reducerea calității actului educațional, în special pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

Consecințele pandemiei s-au manifestat și prin reducerea resurselor alimentare și igienice din cauza micșorării veniturilor, în același timp, crescând consumul de produse alimentare în familii, copiii rămânând acasă. Odată cu apariția riscului de infectare și reluarea mesajului de spălare mai frecventă pe mâini, igienizarea locuinței, utilizarea măștilor și mănușilor, familiile s-au văzut nevoite să procure aceste lucruri, de multe ori la prețuri ridicate.

Starea emoțională a adulților și copiilor a fost afectată. Peste 32% dintre familii au mărturisit că simt îngrijorare pentru ziua de mâine, izolare, neputință și frică de infectare. La fel, familiile au menționat că circa 21% de copii sunt plictisiți, apatici sau triști. Cota acestor cazuri poate să crească odată cu prelungirea pandemiei și aflarea în izolare. Cele mai afectate au fost familiile cu mulți copii, din regiuni rurale, monoparentale și cu venit redus.

În studiu se menționează că răspunsul autorităților a fost punctual pe problemele cu care s-au confruntat familiile și, într-un fel, reactiv. Circa 25% dintre familii au menționat că au primit sprijin din partea autorităților locale și specialiștilor din domeniul social, 10% au spus că au primit sprijin din partea școlii, iar 8% din partea sistemului medical. Câțiva respondenți au menționat ajutorul asistentului social comunitar la perfectarea ajutorului social. Și alți actori comunitari (școala, grădinița, culte și misiuni religioase) s-au mobilizat pentru a ajuta familiile cu pachete alimentare și produse igienice din rezervele instituțiilor.

Autorii studiului vin cu mai multe recomandări către autoritățile locale și raionale. Aceștia trebuie imediat să asigure familiile cu venituri reduse din cauza COVID-19 cu produse alimentare, să asigure cu mijloace de protecție individuală pentru prevenirea infectării cu COVID-19 să organizeze meditații pentru copiii din familiile care nu au avut acces la educație online. 

Autoritățile centrale trebuie să identifice resurse financiare pentru intervenții de urgență în cadrul Fondului de susținere a populației, să elaboreze note metodologice pentru angajații sistemului social, medical și educațional de asistență în regim de criză/urgență, să elaboreze un plan de acțiuni cu scopul de a reduce impactul negativ al COVID-19.

Societății civile i se recomandă coordonarea eforturilor în asigurarea unei abordări coerente și evitarea dublării eforturilor, identificarea resurselor financiare pentru asistența familiilor afectate de COVID-19 în vederea depășirii consecințelor negative, dar și oferirea asistenței familiilor în situație de criză. 

Autorii studiului vin cu recomandări și către donatori. Acestora li se recomandă ajustarea schemelor de finanțare a autorităților și societății civile pe termen scurt pentru a oferi resurse financiare pentru acțiunile prevenire și control COVID-19, iar pe termen lung, ajustarea strategiilor de țară pentru includerea răspunsului la situații de urgență ca prioritate și alocarea resurselor financiare suplimentare pentru intervenții de urgență.