Date alarmante: Doar 40% dintre elevii moldoveni afirmă că participă la lecțiile online

Doar 40% din cei circa 34 de mii de elevi ce au participat la un sondaj desfășurat în ultimele două săptămâni afirmă că ei participă la lecțiile desfășurate online și doar 76% din ei îndeplinesc sarcinile individuale ce le sunt propuse.

Deși ponderea cadrelor didactice ce desfășoară lecții online este semnificativă – 70% din cele peste 3 mii de cadre didactice participante la sondaj, doar 20% din ele afirmă că propun elevilor în calitate de activități de învățare realizarea de proiecte și portofolii.

Acestea sunt datele principale ale studiului sociologic cu genericul ”Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență”, realizat de către Institutul de Politici Publice, cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, oferită prin intermediul Fundației Soros-Moldova.

Scopul studiului constă în analiza eficienței și eficacității învățământului online în condițiile stării de urgență și identificarea unor soluții ce ar putea contribui la îmbunătățirea acestuia.

În studiu se face o delimitare terminologică explicită dintre lecțiile online propriu-zise – ansamblu de activități de predare-învățare-evaluare, facilitate de mijloacele de comunicare electronică – și simplele schimburi de mesaje și fișiere dintre elevi și cadrele didactice.

În perioada carantinei, elevii și-au îmbunătățit abilitățile digitale

În cadrul studiului s-a constatat că elevii, părinții și cadrele didactice și-au îmbunătățit substanțial abilitățile digitale, fapt ce a contribuit la diversificarea modalităților de interacțiune profesor-elev și școală-familie.

În cadrul discuțiilor de grup, elevii au menționat că în cazul învățării online, în comparație cu învățământul organizat în clasă, ei depun un efort mai mare, sunt mai creativi, pot afla mai multe despre metodele moderne de învățare; comunică mai mult cu părinții; își structurează mai realist activitățile; produc conținuturi digitale mai originale, se străduie să comunice mai des cu profesorii lor.

Cu regret, însă, datele sondajului arată că aproximativ 15% din elevi nu se implică în mod activ în activitățile online și nu îndeplinesc sarcinile propuse de profesori.

Fiind puse să activeze în condițiile specifice învățământului online, o parte din cadrele didactice s-au arătat foarte receptive la nevoile elevilor, au diversificat activitățile de învățare propuse elevilor, orientându-le la interesele individuale ale fiecăruia din ei.

Totuși, doar o mică parte din cadrele didactice au propus elevilor să completeze jurnalele reflexive, rugându-i să noteze atât succesele și dificultățile apărute zilnic sau săptămânal, cât și starea lor emoțională.

În opinia specialiștilor, anume această metodă ar putea servi atât drept un bun mijloc de autoorganizare și autoapreciere, cât și un barometru de verificare a stării emoționale a copiilor în situații de criză.

În ansamblu, pentru toți actorii implicați – elevi, părinți, pedagogi, manageri școlari, – exercițiul de învățare online a fost însoțit de achiziții și descoperiri noi, de creativitate și comunicare eficientă, a contribuit la consolidarea autonomiei învățării, la dezvoltarea abilităților de muncă independentă, la promovarea unei culturi a încrederii și a stării de bine. 

Totodată, marea majoritate a respondenților, circa 90%, au menționat faptul că ei simt nevoia de interacțiune în medii reale și așteaptă cu nerăbdare revenirea la școală.

Conform recomandărilor studiului sociologic, în cazul existenței unei infrastructuri digitale adecvate, eficacitatea și eficiența învățământului online pot fi îmbunătățite prin valorificarea în volum deplin a oportunităților oferite de pedagogia instruirii asistate de calculator.

Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, universul statistic incluzând elevii, părinții, cadrele didactice și cele de conducere ce au acces la Internet.